Maus, de Art Spiegelman-recenzie

Editura: ART

Număr de pagini: 296

Traducător: Cristian Neagoe

   Maus. Povestea unui supravieţuitor de Art Spiegelman este, pe bună dreptate şi din capul locului, o carte fără precedent. Un roman grafic complex, apărut în două volume, la care autorul a lucrat în total treisprezece ani.

   Volumul este structurat pe două planuri: pe de o parte, unul real, care prezintă relaţia dintre tată (Vladek) şi fiu (Art); iar, pe de altă parte, planul poveştii relatate de Vladek. Curios este că Spiegelman îşi scrie şi-şi desenează romanul în faţa cititorului, dându-i astfel un aspect metabiografic.

   Este povestea vieţii lui Vladek, tatăl autorului, evreu polonez care trăieşte ororile Holocaustului şi ajunge, împreună cu soţia sa Anja, în cel mai cumplit loc: Auschwitz. Detaliile povestirii, dublate de cele ale desenelor, sunt de-a dreptul impresionante.

   “Maus” este un roman grafic care are în spate o poveste adevărată, inspirată din viaţa tatălui autorului, un supravieţuitor al Holocaustului (30 ianuarie 1933 – 8 mai 1945), o lectură dureroasă, dar în acelaşi timp, şi o mărturie a acelor timpuri groaznice.

   Am mai citit şi “Jurnalul Annei Frank”, o altă mărturie reală a Holocaustului, şi, la fel ca în cazul romanului “Maus”, la sfârşit am exclamat: “Fără cuvinte!”, atât de mult m-a impresionat acţiunea ambelor cărţi. De asemenea, am mai citit şi zeci de alte cărţi despre Holocaust, însă sunt ficţiune şi nu o să le menţionez aici.

   Art Spiegelman îşi alege personajele acestui roman diferit faţă de alţi autori, astfel încât naziştii sunt pisici, evreii sunt şoareci, polonezii sunt porci şi americanii sunt câini. Mi s-a părut că, folosindu-se de personaje care nu sunt oameni, autorul Art Spiegelman a reuşit să scrie o mărturie care are cel mai mare efect asupra cititorilor. Până acum n-am mai citit niciun roman grafic, pentru că n-am avut la îndemână unul şi pentru că în copilărie nu-mi plăceau benzile desenate, însă “Maus” m-a făcut să-mi dau seama că datorită imaginilor (ilustraţiilor), mesajul este mult mai bine expediat şi receptat de către persoana care parcurge textele din casete şi priveşte imaginile.

   Romanul “Maus” este singurul roman grafic premiat cu Pulitzer (prestigios premiu literar) în anul 1992, structurat în două volume, în limba română apărând sub forma unei integrale, cuprinzând ambele volume. Prima parte a integralei se numeşte “Prin venele tatălui meu curge istorie”, acţiunea desfăşurându-se în mijlocul anilor ‘30 până în iarna anului 1944 (însumând şase capitole cu titluri reprezentative), iar cea de-a doua parte a integralei poartă numele de: “Şi-aici încep necazurile mele”, personajul principal “călătorind” de la Mauschwitz la Catskilles şi mai departe (însumând 5 capitole).

“Fără doar şi poate, evreii sunt o rasă, dar nu sunt oameni” – Adolf Hitler (cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut al Germaniei.)

   După o perioadă în care nu s-a mai întâlnit cu tatăl său, Artie se hotărăşte să-i facă o vizită, scopul acestei vizite fiind de a-l face pe tatăl său să-i povestească prin ce a trecut în vremea Holocaustului. Artie dorea să scrie o carte despre viaţa lui Vladek, tatăl lui, sub forma unei benzi desenate, pe care mai apoi să o publice oficial.

   Aşadar, Vladek începe să-i povestească lui Artie despre viaţa sa, dar şi despre vremurile grele din timpul Germaniei Naziste. Înainte de a o cunoaşte pe Anja, mama lui Artie, Vladek a fost un bărbat cu lipici la femei, supranumit şi “Şeicul”. Avea o grămadă de iubite şi prietene, de cele mai multe ori încurcându-le numele şi neştiind cu adevărat cine sunt fetele cu care el se întâlnea. După această perioadă în care Vladek umbla din creangă în creangă, o întâlneşte pe Anja, viitoarea lui soţie, o femeie bogată, dar nu la fel de frumoasă precum celelalte iubite ale lui Vladek. Dacă vă gândiţi că s-a căsătorit doar pentru bani, să ştiţi că n-aveţi dreptate. Vladek n-a urmărit banii şi beneficiile, ci dorinţa de a rămâne cu cineva pe vecie, şi tot stând cu Anja a învăţat să o iubească şi să o preţuiască, devenind dependent de ea.

   În Germania se instaurează la conducere regimul nazist, condus de Adolf Hitler, şi nu după mult timp are loc cel de-al doilea Război Mondial, Vladek fiind nevoit să-şi părăsească soţia şi să plece pe front, pentru a lupta împotriva germanilor, care veneau să-i invadeze ţara. Însă Vladek, personajul principal, nu rămâne mult pe front, pentru că germanii reuşesc să-l prindă şi să-l ia ca prizonier de război. Prizonierii de război erau ţinuţi în corturi, în frig, în bătaia vântului puternic, ce-ţi tăia respiraţia, fără mâncare suficientă. Prin urmare, viaţa de prizonier de război nu era una simplă şi dulce, ci una groaznică, tristă şi întotdeauna inferioară.

   Într-o zi, Vladek citeşte un afiş pe care scria să se fac recrutări de voluntari pentru a munci în folosul germanilor. Se promitea mâncare bună şi condiţii mult mai acceptabile decât în corturile de refugiaţi. Toată lumea crede că este o capcană, însă Vladek se oferă să meargă, mâncare şi condiţiile întărindu-i ambiţia şi motivaţia. Spre surprinderea tuturor, se dovedeşte a nu fi o capcană recrutările de voluntari, cei care au venit să lucreze fiind hrăniţi bine şi oferindu-li-se un pat călduros unde să doarmă.

   Noapte, Vladek are un vis, unde se face că în ziua de Parshas Truma toţi prizonierii de război vor fi eliberaţi. Chiar aşa a fost, dar oamenii nu au fost trimişi acasă, ci într-un alt loc, de unde Vladek reuşeşte să evadeze, ajungând mai apoi acasă, terminându-se perioada de prizonierat.

   Cu trecerea timpului, naziştii încep să interzică din ce în ce mai multe lucruri evreilor, de asemenea, omoară zeci de evrei zilnic, pentru că n-au ascultat de ordinele lor. Apoi, are loc o adunare în care evreii sunt deportaţi la Auschwitz, cunoscut şi ca cel mai mare lagăr de concentrare şi exterminare nazist. Pe lângă evrei, sunt deportaţi şi polonezi sau francezi, dar nu toţi odată. Spre norocul lui, Vladek nu este deportat din prima, continuându-şi lupta pentru supravieţuire, trecând prin o mulţime de stări, de la trist, dezorientat, flămând până la irascibil. În zilele de atunci nici familia nu îţi mai era alături, fiecare era pe cont propriu.

Nu vă întrebaţi unde a fost Dumnezeu la Auschwitz, întrebaţi-vă unde a fost omul! Să uiţi, să taci, să fii indiferent la cele din jurul tău, sunt unele din cele mai mari păcate. “– Elie Wiesel (scriitor şi ziarist american)

   Cu speranţa că dacă merg în Ungaria, Anja şi Vladek tocmesc câteva călăuze. Dar oare vor reuşi să fugă? Dacă da, cine? Şi ce se va întâmpla cu el sau ea?

   În a doua parte a romanului, cea mai mare parte a acţiunii se desfăşoară la Auschwitz, unde totul e rău: mâncare puţină, cât să-ţi asigure o moarte lentă, dar sigură, bătăi şi omoruri zilnice. Din nou, Vladek are noroc şi-l ia sub aripa lui protectoare un gardian, cu scopul ca Vladek să-l înveţe limba engleză. Acesta îi oferă mâncare şi îmbrăcăminte potrivită, anunţându-l pe Vladek cum şi ce să facă dacă au loc noi recrutări. Dar cât oare îl va ţine paznicul pe Vladek alături de el? Cum se va termina romanul? Se vor mai reîntâlni Vladek şi Anja după Auschwitz?

   “Maus” este un roman tragic, cu personaje impresionante şi reprezentative, cu o acţiune diferită şi care doreşte să transmită un mesaj mult mai mult decât importat: ce s-a întâmplat la Auschwitz, n-ar mai trebui să se întâmple niciodată.

 

 

Cartea Integrala Maus, de Art Spiegelman disponibilă pentru comandă pe Libris.ro

Robert Bădică (Robertt)-Colaborator special/ Numele meu e Robert şi îţi propun să devenim prieteni. Eu sunt o fire curiosă şi pasionată de lectură. Îmi plac mult călătoriile şi să gătesc. Îmi place să cred că pe unde calc, las o urmă. Acum, sunt în clasa a X-a şi iubesc limba franceză. O ador pe Celine Dion şi pe Rebeca Ferguson. Nu prea mă uit la filme, dar îmi plac. Autoarea mea preferată e Parinoush Saniee şi filmul meu preferat este „The book thief”. Îmi place, de asemenea să citesc cărţi de Agatha Christie şi de Khaled Hosseini. Zâmbesc foarte des. Cu fiecare carte citită, descoper o nouă viaţă, un nou ţinut şi noi prieteni. Sper să ne înţelegem frumos.

8 COMMENTS

  1. Felicitări pentru recenzie, Robert 🙂

    Aveam și eu în vedere acest roman grafic la un moment dat 😀

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.