Naluca de Octavian Soviany
Năluca, de Octavian Soviany
Protagonistul cărţii (al cărui nume, O – litera şi cifra totodată –, capătă în roman o semnificaţie nebănuită), stăpînit de voluptatea exhibării flagelatoare a propriului eu, trăieşte, la sfîrşitul vieţii, o dragoste pătimaşă, venită parcă din nefiinţă. O se resemnează în faţă suspiciunii de iluzie, intrînd, prin abandonul dependenţei de realitate, în jocul destinului, şi acceptă eventualitatea unei percepţii himerice ca întruchipare a desăvîrşirii. De aici se naşte portretul unei femei, care cunoaşte, acceptă şi respectă regulile seducţiei perfecte, conştientă, la fel ca el, că această primejdioasă interferare nu se va opri în pragul iubirii necondiţionate, ci va continua pînă la finalul apoteotic al eroticului: moartea.
Populat de o întreagă galerie de alte personaje de un pitoresc fascinant, fiecare cu cîte o savuroasă istorie de viaţă, Naluca este în egală măsură romanul căutării şi găsirii esenţiale, al alienării pămînteşti a artistului şi al senzualismului morţii, ca singură strategie de refugiu într-un ideal al dragostei care doar acolo mai poate fi regăsit.
Sursa foto şi text: Editura Polirom
Este o carte care sincer m-ar incanta daca as avea ocazia sa o citesc! locco_smiley_37
Hmmm, nu stiu ce sa zic. Curiozitatea mi-a fost starnita 😉 dar tot am o retinere 🙂
locco_smiley_10 locco_smiley_10
Nu e tocmai ceea ce-mi trebuie mie. 🙂
interesant…