„Cu cât e mai grea alegerea, cu atât e mai puțin probabil ca oricare dintre opțiuni să fie una bună.”

O alegere imposibilă de Laurie Frankel

O alegere imposibilă, de Laurie Frankel – Editura Rao – recenzie

O alegere imposibilă

Laurie Frankel

Titlul original: This Is how It Always Is

Editura: Rao

Anul apariţiei: 2019

Traducere din limba engleză: Graal Soft

Număr pagini: 440

Gen: Literatură contemporană

Cotație Goodreads: 4,00

   O alegere imposibilă de Laurie Frankel Literatură contemporană.

   Nici nu știu exact în ce categorie să încadrez acest roman. Subiectul este unul controversat, pentru care societatea noastră nu este (încă) pregătită.

   Rosie și Penn sunt un cuplu fericit. Ea este medic, el scriitor și au 5 copii împreună, toți băieți. De fiecare dată, Rosie și-a dorit să dea naștere unei fetițe, căreia să-i împletească părul, așa cum făcea cu sora ei în copilărie. La vârsta de 12 ani, Rosie și-a pierdut sora, pe Poppy, aceasta fiind bolnavă de cancer. De atunci, Rosie a știut că își dorește o fetiță. Cu toate acestea, a avut parte numai de băieți, inclusiv la ultima sarcină, la care dorința de a avea o fetiță era și mai arzătoare.

   La început, totul părea obișnuit. Atunci când Claude, mezinul familiei, începe să fie atras de rochițe și accesorii feminine, părinții nu-l iau prea mult în seamă, crezând că este doar o fază ce va fi depășită.

   Dar nu este așa. Claude nu se simte bine în trupul său de băiat, își dorește să fie fată. Fata pe care părinții săi nu au avut-o, Poppy, numită exact ca sora mamei sale.

   Interesantă mi s-a părut natura dorinței ei de a avea o fetiță și implicațiile transgeneraționale, de parcă fiul lui Rosie ar fi vrut să îndeplinească dorința mamei.

   Părinții lui Claude/Poppy au apelat la un specialist și au aflat că Claude/Poppy se confruntă cu disforia de gen și că nu este singurul din lume. Ei au fost foarte înțelegători și deschiși, susținându-și copilul indiferent de alegere. I-au permis să poarte rochii și fuste, să-și lase părul lung, să-și asume toate aspectele din identitatea feminină.

   Totuși, societatea nu este la fel de permisivă, condamnând atitudinea lui Rosie și Penn, privind cu dezaprobare un băiat transformat în fată.

Copiii  care se holbau la Claude, părinții care bârfeau, colegii de clasă care râdeau, vecinii care făceau remarci răutăcioase, cunoștințele care făceau comentarii dure despre lucruri care nu îi priveau câtuși de puțin, străinii care se încruntau, fratele care se îngrijora, Penn fierbea toate aceste griji într-un concentrat fin pe care putea să-l toarne într-un borcan de marmeladă din spatele frigiderului și despre care putea să uite, cel puțin momentan.

   Din păcate, atitudinea oamenilor nu s-a oprit la dezaprobare, ci a escaladat către hărțuire și violență, iar Rosie și Penn, oricât ar încerca să-și protejeze copilul, nu au cum să controleze acest fenomen.

Voia să meargă cu el la școală. Voia să se îmbrace cu o jachetă de gașcă și să stea în spatele clasei cu o bâtă pentru ca toată lumea să înțeleagă ce ar păți dacă s-ar pune cu copilul ei.

   Se ajunge inclusiv la o ceartă violentă între Penn și tatăl unui coleg de-al lui Claude, acesta din urmă fiind înarmat.

  În urma acestor evenimente, familia ia decizia de a se muta departe, în Seattle. Așa cum spune și titlul cărții, totul este despre alegeri. Această alegere este una importantă, ce schimbă viețile tuturor, iar unii dintre frații lui Claude nu sunt de acord.

Roo simțea că Poppy putea să poarte o fustă, putea să poarte pantaloni, putea să poarte o armură de lanțuri, un smoching făcut din șuncă sau o pelerină tricotată din blana lui Jupiter, dar asta nu însemna că trebuia să își arunce jumătate din lucruri și apoi să împacheteze ce rămăsese în cutii și apoi să meargă cu mașina 3200 de kilometri undeva unde trebuia s-o ia cu totul de la capăt în toate aspectele importante. Și Rosie era de acord. Avea dreptate. N-ar fi trebuit să fie nevoit să facă asta. Era trist, nedrept și foarte greu că trebuia să facă asta. Dar trebuia s-o facă. Asta, explică ea, însemna familia.”

   Schimbarea are loc nu numai în privința locației. Începând din acel moment, Claude trece drept „Poppy”. Cu toții credeau că este fată, nu băiat. Poppy își face prietene și duce o viață de fată. Nici măcar cea mai bună prietenă, Aggie, nu-i cunoaște secretul.

   Anii trec, iar Rosie și Penn își dau seama că lucrurile nu pot rămâne așa. În curând, va fi nevoie să ia altă decizie ce la va schimba viețile. Poppy nu va rămâne pentru totdeauna copil. Va veni pubertatea, care îi va duce corpul în direcția opusă dorinței ei. O variantă ar fi să apeleze la blocanți hormonali, ce-i vor întârzia pubertatea o perioadă. Alta este operație de schimbare de sex. Asta dacă vor să rămână la Poppy și nu la Claude.

Aceasta este o problemă medicală, dar în mare parte este o problemă culturală. Este o problemă socială, una emoțională, una de dinamică de familie și o problemă de comunitate. Poate că trebuie să intervenim medical pentru ca lui Poppy să nu îi crească barbă. Sau poate că lumea trebuie să învețe să iubească o persoană cu barbă căreia i se adresează cu „ea” și poartă o fustă.

Ce se va întâmpla? Ce vor alege? Indiferent ce ar fi, nu este ușor.

„Așa e să fii părinte. Ea încercă să pară empatică. Cu cât e mai grea alegerea, cu atât e mai puțin probabil ca oricare dintre opțiuni să fie una bună.”

„O alegere imposibilă” este o carte ce te pune pe gânduri și nu te poți opri să te gândești: dacă ai fi în locul părinților lui Claude/Poppy, ce ai face?

   Cum mi s-a părut? Cartea este interesantă, subiectul, unul controversat, spinos, îndrăzneț, dar aș fi preferat ca numărul de pagini să fie mai mic. Multe fragmente le-am găsit redundante, irelevante.

Despre autoare:

   Laurie Frankel este autor de bestsellers New York Times, cele 3 romane („O alegere imposibilă”, „Goodbye for now”, „The Atlas of love”) fiind traduse în peste 25 de limbi și propuse pentru ecranizare.

Romanul de față este inspirat din experiența de viață a copilului său.

Cartea o găsiţi pe site-ul Editura Rao.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libriselefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărţi editura RAO

12 COMMENTS

  1. Ți-am citit recenzia cu mare interes. Cartea mi se pare interesantă. Numărul mare de pagini nu mă sperie, dar lungile fraze fără esență, da :)) Mulțumesc pentru recomandare, Sorinache!

  2. Multumesc pentru recomandare!Ca de obicei,esti sincera in recenzie! Un subiect actual zilelor noastre! Te rog sa imi dai finalul!

    • Multumesc si eu! Pai nu prea am ce final sa dau, nu e ca la romanele politiste. In cazul asta mai important decat finalul este mesajul.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.