Arșița, de Jane Harper-Editura Trei-Seria Aaron Falk–recenzie

Titlul original: The Dry

Seria Aaron Falk: 1. Arșița; 2. Force of Nature

Editura: Trei

Colecția Fiction Connection

Colecție coordonată de Magdalena Mărculescu

Anul apariţiei: 2016, 2017

Traducere din engleză de: Mihaela Buruiană

Număr pagini: 398

Gen: Thriller psihologic, Polițist

Cotație Goodreads: 4,07

   Nici n-am cuvinte să încep recenzia! „Arșița” este și va rămâne unul dintre cele mai bune thrillere citite anul acesta! Un roman foarte bun, ce a primit lejer de la mine 5 steluțe pe Goodreads, cu felicitări! Și eu, perfecționistă cum sunt, nu dau des 5 steluțe…

  Remarcabil pentru un roman de debut: intriga este bine pusă la punct, scriitura captivantă, ceea ce face lectura să curgă la vale. Sunt unele cărți pe care ți-e greu să le citești în anumite momente. Bune, dar pe care nu le poți percepe și înțelege pe deplin la orice moment din zi sau din noapte. „Arșița” nu face parte dintre ele. Îl poți citi oricând, ba chiar ți se lipește de degete. În scurtul timp în care am citit romanul, nu voiam să fac nimic altceva. Aveam, n-aveam treabă, tot ce îmi doream era să citesc „Arșița”.

   Să vedem, mai întâi, de ce se numește „Arșița”. Totul are legătură cu spațiul în care se desfășoară acțiunea. Este unul dintre puținele romane australiene ce au răzbit pe piața mondială, drepturile de publicare fiind vândute în peste 20 de țări.

   Așadar, totul se petrece în Kiewarra, un orășel (mai mult sătuc, aș spune eu) din îndepărtata Australie, unde soarele arde nemilos, căldura este dogoritoare, iar seceta face ravagii. Seceta a distrus tot în ultimii doi ani; culturile sunt grav compromise și cum totul pe acolo depinde de ele, s-a instaurat o criză generală: nu mai sunt bani, afacerile dau faliment, magazinele se închid, nimic nu mai rentează.

Oamenii sunt supărați, stresați, mai mult decât îngrijorați pentru ceea ce se petrece.

„Lipsa ploii însemna lipsa hranei. Iar lipsa hranei îngreuna deciziile în orășelul care tremura sub cerul senin și arzător zi după zi.”

„Falk  s-a uitat prin vitrinele magazinelor părăsite, lipindu-și fruntea de geam. Încă își amintea ce fel de magazine fuseseră cele mai multe. Brutăria. O librărie. Multe fuseseră golite complet. Era imposibil de ghicit de cât timp stăteau goale.”

   Pe acest fond, are loc o tragedie: o dublă crimă, urmată de sinucidere. Luke Hadler își împușcă soția și băiețelul de 6 ani cu o pușcă de vânătoare, apoi își aplică același tratament. Este găsit mort în camioneta familiei, iar cadavrele soției și fiului, în casă. Singura care a supraviețuit măcelului este fetița sa de un an, Charlotte. Pe ea nu a atacat-o. De ce? Nu se știe?

   Romanul începe cu sosirea polițistului Aaron Falk la tripla înmormântare. Fusese prieten cu Luke în copilărie, dar nu mai vorbiseră de câțiva ani. De asemenea, părăsise Kiewarra în adolescență și nu se mai întorsese niciodată. Până în acea zi.

  La ceremonie, este abordat de Barb și Gerry Hadler, părinții lui Luke. Aceștia nu cred că Luke ar fi comis o asemenea faptă și îl roagă pe Falk să investigheze cazul. Deși specialitatea sa sunt fraudele financiare, și nu omuciderile, pentru Luke și soții Hadler, care i-au fost ca niște părinți, acceptă să ancheteze neoficial.

Se împrietenește cu Raco, tânărul polițist din oraș, și încep să cerceteze împreună.

   Odată întors în Kiewarra, amintirile dau năvală peste Aaron Falk și ne dezvăluie motivul pentru care a plecat din sat și nu s-a mai întors. Pe când avea 16 ani, a avut loc altă moarte suspectă. Ellie Deacon a fost găsită înecată în râul ce străbate localitatea. Nici în prezent nu se știe dacă a fost crimă sau sinucidere, cert e că Luke i-a cerut, la vremea respectivă, să mintă că la momentul decesului fetei, ei doi erau la împușcat de iepuri. Inițial, părea că îi oferă prietenului său un alibi, cu atât mai mult cu cât prin lucrurile fetei fusese găsit un bilet cu numele lui Falk și data morții acesteia. Privind în altă lumină, Falk își pune întrebarea: dacă, de fapt, Luke a vrut să-și asigure sieși un alibi? Avea motive pentru a face acest lucru? Să aibă el o legătură cu moartea tinerei?

„S-a gândit la fata cu ochii întunecați și la o minciună concepută și convenită în urmă cu douăzeci de ani, când frica și hormonii din adolescență îi pulsau în vene.

Luke a mințit. Tu ai mințit.”

   Ultimele două afirmații sunt rostite de tatăl lui Luke, care știe de alibiul fals și vrea să afle dacă într-adevăr, fiul său era capabil de crimă.

   Și pătrundem și mai adânc în amintiri… Pe vremuri, Luke, Falk, Ellie și încă o fată, Gretchen, formaseră o gașcă. În copilărie erau nedespărțiți, străbăteau împrejurimile, își petreceau timpul împreună, după care au crescut și s-a petrecut o ruptură. Mai târziu, au reînnodat prietenia, dar parcă nu mai era la fel. Au început să se formeze primele cupluri, tensiunea sexuală creștea, iar Ellie se schimbase. Devenise tăcută, nu mai aprecia aceleași lucruri ca înainte, se înstrăina de cei de vârsta ei.

   La un moment dat, Ellie a dispărut și după trei zile a fost scoasă moartă din apa râului. Biletul găsit printre lucrurile ei i-a făcut pe locuitorii micului sat să se îndrepte ca la comandă asupra țapului ispășitor, găsit în persoana lui Falk. Deși s-a stabilit că nu a avut nicio legătură cu moartea fetei, au existat guri convinse că alibiul era fals, cei mai înverșunați fiind tatăl și vărul lui Ellie. Atacurile tot mai frecvente i-au determinat pe Aaron Falk și pe tatăl său să părăsească pentru totdeauna Kiewarra.

   Revenind în prezent, nu putem decât să ne întrebăm: or fi cele două cazuri, despărțite de 20 de ani, relaționate? Să-și fi omorât Luke familia sau altcineva este vinovatul? Sau pur și simplu, nu există nicio legătură, vorbele lui Gretchen fiind grăitoare?

„Te uiți așa de mult la trecut, că te orbește.”

   Mi-a plăcut tot la acest roman: acțiunea, ritmul, ipotezele, răsturnările de situație, felul în care te face să-i bănuiești pe fiecare în parte. Modul în care se formează psihozele colective. Cum oamenii, pentru a-și crea un fals sentiment de siguranță, se coalizează împotriva singurului țap ispășitor, care întâmplător nu mai locuiește în Kiewarra. Astfel, soluția pare simplă: să plece și totul se va rezolva. De asemenea, conflictul interior este foarte bine redat.

„

Sub fotografii, cu caractere mai mici, erau cuvintele: Acești bărbați au fost audiați în legătură cu înecul lui Ellie Deacon. Sunt necesare mai multe informații. Protejați-ne orașul! Păstrați Kiewarra în siguranță!”

  Alt aspect demn de luat în considerare este abuzul. Cartea este instructivă, în sensul că te ajută să observi unele semne ale copiilor abuzați, pe care cei mai mulți le trecem cu vederea.

   Pot spune că am bănuit unele lucruri (nu spun nimic, nu dau spoilere!), dar nu am avut idee despre motiv. Chiar am fost un pic supărată pentru că motivul era atât de simplu, având în vedere acțiunea, mă așteptam la unul mai complex, la o dezvăluire senzațională.

   Pe de altă parte, citiți cartea până la sfârșit! Când credeți că totul este clar, are loc o descoperire ce va schimba tot. Gata, e singurul spoiler pe care îl dau!

   Mi-a plăcut la nebunie romanul, l-am citit pe nerăsuflate și abia aștept să apară la noi următoarea carte din serie, „Force of Nature”. De fapt, abia aștept să apară și filmul. Drepturile de ecranizare au fost cumpărate de Reese Witherspoon și Bruna Papandrea, ca și în cazul thrillerului „Într-o pădure întunecată”.

   Toți iubitorii de thriller, fără excepție, trebuie să citească „Arșița”! Este cartea care m-a făcut să caut pe Google, Kiewarra. Să văd cum arată acel loc scăldat în dogoare, cu cer sângeriu și chinuitoarea secetă. Să văd copacul-stâncă de lângă râu, unde își petreceau vremea Ellie și Aaron și care joacă un rol important în poveste. Vă asigur că în mod normal, puțin mi-ar fi păsat de orice localitate din Australia!

   Totodată, scriitura are ceva special: te transpune în peisaj și chiar dacă nu îți poți imagina prea bine acea parte a lumii uscată de secetă, poți rezona cu anumite trăiri ale personajului, cu nostalgia simțită atunci când revede locurile copilăriei, cunoscute atât de bine și totuși, îngropate de mult într-un sertar al minții.

„S-a holbat la ceea ce fusese casa copilăriei lui.

Ușa verandei, care pe vremuri fusese galbenă, avea acum o nuanță insipid de albastru, a observat el cu o oarecare indignare. Pe unde se scorojea vopseaua, se vedeau urmele: fâșii de galben pe dedesubt, holbându-se ca niște cicatrici grase. Treptele de lemn pe care stătea cu jucăriile și cartonașele de fotbal erau acum încovoiate de vechime.”

„Soneria s-a auzit cu ecou până în străfundul casei și el a fost lovit de senzația că a călătorit înapoi în timp. Era așa de convins că ușa va fi deschisă de un adolescent încrezut de șaisprezece ani, încât aproape că a făcut un pas stânjenit în spate.”

„În curtea fostei lui școli primare, a fost din nou surprins de senzația că se afla cu treizeci de ani în urmă. Locul de joacă asfaltat era o versiune în miniatură a celui pe care și-l amintea el, iar țâșnitoarele păreau absurd de joase. Însă totul i s-a părut cunoscut imediat, scoțând la suprafață jumătăți de amintiri fugare despre chipuri și evenimente pe care le uitase de mult.”

 Despre autoare:

   Jane Harper este o scriitoare britanică, ce s-a mutat în Australia împreună cu familia, la vârsta de 8 ani. În 2014 a participat la cursul online de scriere creativă Curtis Brown (și acest lucru se vede!). „Arșița” este romanul ei de debut, pentru care a câștigat mai multe premii: Premiul literar pentru un manuscris nepublicat, acordat de premierul statului Victoria din Australia (2015), distincție care conform spuselor sale, i-a deschis „o mie de uși”; ABIA Australian Book of the Year (2017); Indie Book Awards Book of the Year (2017). A fost nominalizată la UK Crime Writers’ Association Gold Dagger Award, Premiul Goodreads Choice pentru Mister și Thriller, Goodreads Choice Awards Best Debut Goodreads Author.

„Arșița” este urmat de „Force of Nature”, ambele făcând parte din seria Aaron Falk. Așadar, ne reîntâlnim cu personajul omonim.

Cartea Arșița de Jane Harper poate fi comandată de pe site-ul Cartepedia.ro

Surse foto: arhivă personală, Mystery Tribune