Când vina ne desparte, de Liane Moriarty-Editura Trei-recenzie

Editura Trei (2017)

Colecția Fiction connection

Titlu original: Truly Madly Guilty (2016)

Traducere de Luminița I. Gavrilă

576 de pagini

Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericită este nefericită în propriul fel. (Lev Tolstoi)

   Când am terminat de citit Când vina ne desparte mi-am zis: Uite o situație în care orice familie se poate găsi! O banală zi petrecută la un grătar se poate transforma ușor în coșmar; este suficient să fii distras preț de câteva minute pentru ca restul vieții să ți se schimbe în mod radical, trebuie să faci față durerii și, mai ales, conștiinței. Atât  titlul și primele pagini ale romanului anunță un eveniment deosebit de grav ce a dat peste cap echilibrul aparent al unor familii, dar nu vă imaginați ceva ieșit din comun, este vorba despre un accident nefericit, care va scoate la lumină ceea ce fusese ascuns până atunci.

   Acțiunea este relatată prin alternarea planurilor temporale, în trecut, în ziua grătarului (flashback), și prezent, cu rememorări scurte ale copilăriei personajelor și descrieri ample ale cadrului, ale personajelor. Nu există nimic de prisos aici, toate se leagă în mod firesc, pentru ca finalul să fie închis. Romanul începe cu vocea Clementinei și se termină la fel:

  ˗Este o poveste care începe cu o petrecere la un grătar, spunea Clementine. (pagina 7)

S-a uitat (Clementine, n. n. ) din nou la mica fotografie. Va trebui s-o pună într-un loc sigur. Era atât de ușor să o piardă.

  ˗E ceva prețios. (pagina 575)

  În Sydney-ul zilelor noastre, într-o după-amiază obișnuită de duminică, Erika și soțul ei, Oliver, îi invită pe Clementine și Sam, prieteni vechi, la cină. Vecinii lor excentrici, Vid și Tiffany, insistă să găzduiască ei întâlnirea, la un grătar în imensa lor curte, în care tronează o fântână arteziană. Se curtează între ei, se invidiază reciproc, se descoperă și… uită preț de câteva minute care le sunt prioritățile. Viața unui copil este în primejdie, vina este de nesuportat! Cine și cât de vinovat este?

  Trei familii diferite, aparent fericite…

  Era interesant cum căsniciile deveneau instantaneu proprietate publică imediat ce începeau să se clatine. (pagina 500)

  Sam și Clementine, soți între care mai există pasiune, părinți iubitori, dar ușor neglijenți. Ea, violoncelistă talentată, ce-și dorește să primească un loc în orchestră, el – tatăl calm, cu o slujbă stabilă, suferă o depresie ce stă să-i destrame familia.

  Oliver și Erika, oameni de carieră, perfecționiști. Ea provine dintr-o familie destrămată, cu o mamă bolnavă psihic (disposofobie – adună în casă tot felul de gunoaie), o copilărie marcată de prietenia aproape forțată cu Clementine, pe care la maturitate ajunge să o judece și să-i fure din lucruri (cleptomanie „personalizată”). Oliver își dorește foarte mult un copil, dar toate fertilizările in vitro sunt sortite eșecului. Ca ultimă speranță, îi propun Clementinei să le doneze ovule.

  Vid și Tiffany, vecinii bogați ai Erikăi. Ea vorbește degajat despre trecutul său ca dansatoare, el – mândru de soția lui care întoarce toate privirile. Au împreună o fată, pe Dakota, pe care Tiffany nu reușește să o înțeleagă. În curtea lor de oameni ospitalieri se va întâmpla dezastrul.

  Atât de diferite, cele trei femei au, totuși, ceva în comun: nu sunt mulțumite de ceea ce reprezintă. Clementine nu are încredere în talentul ei de muzician, Erika se simte vinovată pentru situația mamei și pentru nefericirea lui Oliver, Tiffany se teme ca fiica sa să nu-i afle trecutul, sau, mai rău, cei din comitetul școlar.

Moriarty investighează și analizează psihicul celor trei, le pune diagnostic, le tratează, le pune față în față cu propria reflexie. Nu neapărat ce s-a întâmplat în ziua grătarului te face să simți cartea aceasta în piept, ci faptul că te identifici cu personajul. Te vezi pe tine acționând, sperând, având regrete, fugind din fața adevărului, acceptând realitatea.

  Când vina ne desparte? Aș zice că mai degrabă adevărul mărturisit este cel care desparte prietenii și destramă relații. Dar, odată scos la lumină, adevărul eliberează.

˗Băuserăm, povestea Clementine. Dar nimeni nu era beat. Poate puțin amețiți.

Ochii ei i-au întâlnit pe-ai Erikăi, ca și cum în tot acest timp știuse exact unde stătea aceasta și evitase să o privească, dar acum se hotărâse să se uite la ea. Erika a privit-o la rândul ei și a încercat să zâmbească, în calitate de prietenă, de cea mai bună prietenă a lui Clementine, nașa copiilor ei, dar își simțea fața paralizată, parcă suferise un atac cerebral. (pagina 14)

  Romanul a fost, pe bună dreptate, foarte bine primit de critică și de cititori, aflându-se pe locul 7 în topul celor mai bine vândute cărți de pa Amazon și a luat locul 1 la categoria Top Fiction pe Goodreads, în 2016. La Editura Trei, de aceeași autoare, au apărut: Marile minciuni nevinovate, Secretul  soțului și Am uitat să fim fericiți.

Lectură plăcută!

Cartea Când vina ne desparte de Liane Moriarty poate fi comandată de la Editura Trei.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărţi Editura Trei

Când vina ne desparte de Liane Moriarty-Editura Trei-recenzie