In curand la Editura Lider International si in premiera in Romania-Sinucidere fericita si la multi ani! de Sophie de Villenoisy

În curând la Editura Lider  Internaţional  şi în premieră în România-Sinucidere fericită şi la mulţi ani! de Sophie de Villenoisy

Editura: Lider Internaţional

Titlul original: Joyeux suicide et Bonne Anné

   Scrisă într-o manieră deopotrivă emoționantă și extrem de amuzantă, cartea este o lectură absolut necesară pentru zilele noastre: este o celebrare a vieții scrisă cu finețe și umor. Combinație seducătoare între ”Viața e minunată” a lui Frank Capra și ”Jurnalul lui Bridget Jones”, stilul scriitoricesc al autoarei seduce cititorul de la primele rânduri prin amestecul bine dozat de umor și tandrețe, presărat cu nenumărate surprize.

   O fată bătrână de 45 ani, căreia îi moare tatăl, ia hotărârea să se sinucidă de Crăciun, adică fix peste două luni. La rugămintea unei prietene, acceptă să discute cu un psihoterapeut, iar acesta îi propune ca, până la Crăciun, să accepte câte o provocare pe săptămână, adică sa facă lucruri pe care toată viața şi-a dorit să le facă, dar i-a lipsit curajul ori motivația. Iar dacă de Crăciun mai vrea sa se sinucidă, psihologul o asigură că are binecuvântarea lui. Și așa începe ”circul”… Practic, femeia de 45 de ani începe sa descopere viața și propria feminitate. În cele din urmă, cunoaște o femeie fără adăpost care îi arată și alte laturi nebănuite ale vieții…

   Autoarea reușește să facă o mică bijuterie umoristică, delicată și realistă totodată, are curajul sa abordeze o serie de tabuuri feminine (epilarea inghinală totală, agățatul unui tip necunoscut, umblatul fără chiloței, șterpelitul dintr-un magazin…) E un elogiu adus vieții și feminității complexe, reale, totul scris cu o mare doză de umor.

  Unul dintre cei mai mari producători din Franța, UGC, a stabilit ecranizarea acestei cărți, care vizează o comedie blockbuster.

 Nu rataţi noua apariţie a Editurii Lider Internaţional, o carte ce merită citită în preajma sărbătorilor de iarnă, şi care îşi va găsi un loc binemeritat în biblioteca voastră.

Citiţi câteva fragmente în avanpremieră

     Capitolul 4

   M-am gândit serios la ceea ce mi-ar putea pune pudoarea în pericol și, dintr-una într-alta, gândul mi-a zburat la Laura, asistenta mea. Face parte din categoria femeilor decompensate care își povestesc cu malițiozitate viața cât e ziua de lungă. Le înșiră pe toate, de la flatulențele soțului ei la show-urile TV, de la menstruația ei du­reroasă până la menopauza soacră-sii. Și, din câte am înțeles, e o adeptă înfocată a epilării totale! Și-ar paria toți banii pe asta. După ea, e ascensorul direct spre al nouălea cer! Ceea ce, între noi fie spus, mi se pare o idee bună. Dacă aș putea avea măcar un orgasm până pe 25 decembrie! Merg la sigur, nici vorbă, am auzit numai lucruri bune despre asta. Dar mi-ar plăcea să judec singură. În orice caz, pentru mine, care nu mi-am epilat niciodată părțile intime, ar fi o adevărată provocare să îmi expun fofoloanca în fața unei necunoscute. Și esteticiană, pe deasu­pra. Și când mă duc la ginecolog trebuie să iau o jumătate de calmant! Darămite la o esteticiană care smulge toată ziua părul necunoscutelor și le stoarce punctele negre… Am palpitații! Dar, ca o elevă sârguincioasă ce sunt, îmi voi face exercițiul. Nu vreau să îl dezamăgesc pe Franck, mi-a făcut o impresie atât de bună. Și, apoi, are dreptate, nu mai am nimic de pierdut. Așa că de ce nu mi-aș arăta „pisicuța”, cum spune Laura.

„Pisicuță”, auzi, ca și cum această parte a anatomiei ei ar avea ceva afectuos. Sau poate că eu sunt deja rece.

     Capitolul 5

   Cum sunt îngrozită, am dat peste cap două-trei păhărele cu tărie înainte de programare. Eu, care nu beau niciodată, sunt complet amețită, dar nu-mi pasă, nu mai am nimic de pierdut! E noul meu laitmotiv. Când ajung, deschid ceva cam brusc ușa de sticlă și cât pe ce să pic în prag cât sunt de lungă. Toate capetele s-au ridicat s-o vadă pe neghioaba care le-a speriat. S-a dus discreția mea.

    Sunt întâmpinată de Cyndie, dacă e să mă iau după ecuson.

– Pentru epilare normală, sexy sau totală?

Chiar trebuie să strige în halul ăsta? Doar nu e ca și cum am fi fost numai noi două acolo. Ce le interesează pe celelalte, de pildă pe leșinata aia sau pe pocita din colț ori pe mătușa venită, fără doar și poate, pentru mustăți? Stau toate trei aliniate pe bancheta micuță din scai ca niște boabe de mazăre în păstaie și frunzăresc în același ritm niște reviste „Gala” vechi.

– Totală. Mă bâlbâi.

   Îmi ard urechile, inima îmi bate nebunește, nu știu dacă e din cauza alcoolului sau a rușinii care mă înțeapă iar și iar cu acul ei gros de viespe. Apoi, Cyndie mă invită să mă alătur celor trei boabe de mazăre. Sunt atât de încurcată încât mă cufund direct în lectura unui articol despre crizele de bulimie ale unei starlete vegetariene despre care nu am auzit în viața mea. Dacă ar fi să dau crezare articolului, tipa face orgii cu bulgur și conopidă. Circumferința bustului ei mă face să cred că vine din lumea reality show-urilor, un univers total străin pentru mine. Fără vreo legătură, mă gândesc că aș mânca la cină o tartă cu spanac și brânză de capră. Tocmai atunci mă strigă Cyndie.

– Sylvie, e rândul dumneavoastră, vă las să vă pregătiți.

– Cum fac asta, mă dezbrac de tot?

   Tovarășele mele de banchetă schimbă zâmbete complice. Știu că am un talent aparte pentru între­bări idioate.

– Nu, păstrați partea de sus.

    Evident că păstrez partea de sus! Mi se învârte capul, cred că am să leșin sau am să vomit. Poveștile astea despre bulimie mi-au făcut greață. Și, apoi, Cyndie asta, care mă agresează cu sutienul ei 95D. Pe lângă ea, mă simt fleșcăită, bătrână și urâtă. Îmi scot agitată chiloții și îi păstrez făcuți ghem în mâna dreaptă, fiind atentă să nu îmi pierd de tot echilibrul. M-am acoperit destul de ridicol până acum. Aruncând o privire spre pântecul meu, simt încă o înțepătură de viespe. Mi-e cu adevărat rușine de tufa mea. Nu am remarcat niciodată ce deasă și impunătoare este. Parcă ar fi un bonsai. Toate firicelele alea negre și crețe sunt atât de urâte, am senzația că ar putea face de rușine și pădurea Amazoniei. Bine măcar că a mea este nelocuită. Evit privirea lui Cyndie.

– O să doară?

Mi-e greu să articulez cuvintele, sunt victima unui atac masiv al aburilor tăriei. Sunt jalnică.

– E prima oară?, mă întreabă ea languros.

Am dat peste o sadică, este evident că îi face plăcere să smulgă părul altora.

– Da, îmi cer scuze, știți?! E mult de lucru.

Chicotesc nervos. Uitasem că nu țin deloc la băutură.

– Nu vă faceți griji, am văzut destule la viața mea. O să doară puțin la început, dar vă obișnuiți.

– Am băut puțin înainte pentru a-mi face curaj… sunt o mare fraieră.

– Depărtați bine coapsele.

   Exercițiul nici nu a început bine, iar eu știu deja că poziția numită „broasca” este total inconfortabilă, îmi tremură coapsele din cauza efortului, iar mușchii aductori sunt pe punctul de a ceda. O tânără pe care nu o cunoșteam cu zece minute în urmă îmi zdrobește labiile pentru a mă cheli mai bine. Mă simt ca o bucată de carne pe tejgheaua unui măcelar. Ar fi trebuit să mă îmbăt de tot! Gura mi-e uscată, tâmplele îmi zvâcnesc. Mi-e atât de rușine să mă expun astfel! Nu cred că vreun bărbat m-a văzut ziua în amiaza mare din acest unghi și într-un mod atât de crud. Pe deasupra și sub lumina asta albăstruie. Țin ochii închiși. De ce și-ar face cineva una ca asta?

– AUUUU!

   Zbier ca o bețivă. Doare cumplit! Mai întâi arde – nu se poate, am să fac bășici! Și, când arsura se mai domolește, smulge benzi întregi de păr. Sexul meu e carne crudă! Am impresia că sunt jupuită de vie.

   Cyndie îmi aruncă o privire amuzantă, în timp ce mă unge cu ceară fierbinte. Da, călău ce ești, fă-ți datoria! Mai rău e că o distrează.

   Îmi mușc mâinile pentru a nu alerta toți vecinii. Trebuie să fii masochistă să faci asta fără anestezie generală. Ca o vrăjitoare pe rug, îl blestem în sinea mea pe psiholog și neam de neamul lui.

– Vedeți, s-a curățat frumos. Acum îndoiți genunchii la piept, să vă fac zona anală.

   E prea mult pentru mine. Mă cuprinde un râs nebun. Acum urmează să-i arăt și borta?! Ca un bebeluș mare pe măsuța de schimbat scutece, numai că anusul meu nu are cum să mai fie roz deschis. Sper că psihologul va fi mândru de mine, pentru că nu m-am simțit în viața mea atât de umilită. Totul pentru un nenorocit de exercițiu de sfidat pudoarea! Dar ce idee, să aleg o epilare totală. Fără a mai pune la socoteală că nici măcar nu am cui să îi arăt isprava mea.

– Gata, sunteți toată netedă. Nu a fost chiar așa de greu…

Cred că am să leșin.

…Am leșinat. Când mi-am revenit, un bărbat tânăr și frumos era aplecat deasupra mea, așa că am crezut că eram deja în ascensorul meu către al nouălea cer! Disconfort vagal, au spus pompierii. Bine că nu mi-am făcut abonament, nu vreau să mai pun vreodată piciorul în instituția asta de masochism. Pe de altă parte, cred că nici Cyndie nu ar fi foarte încântată să mă revadă. O clientă care pleacă pe targă, ce mai la deal, la vale, halal publicitate. A trebuit să îmi termin îmbrăcatul în camion, sub privirile ghidușe ale pompierilor, deja devenisem o anecdotă pentru petrecerile de pensionare. S-au oferit să mă conducă acasă, dar am reușit să-i conving să renunțe la idee. Ar fi fost mult prea mult chiar și pentru mine să fiu adusă aca­să de bărbații aceștia. M-am întors, sprijinindu-mă de ziduri. Teribil de confuză, dar epilată. În chiloții mei adia un vânt de libertate. Odată ajunsă în casă, mi-am turnat un deget de whisky sec. Era minimul necesar pentru a-mi reveni după toate emoțiile acestea. După aceea am râs zdravăn. Un râs nebun și zgomotos de bețivă, dar care mi-a făcut extrem de bine. Ce idioată! Da, s-ar putea spune că am lucrat la pudoarea mea. Am zgândărit-o, am gâdilit-o, ba chiar am împins-o dincolo de limitele ei. După aceea, am privit cu multă curiozitate zona mea intimă, puțin roșie, netedă, la fel de fină ca fesele unui prunc. Și, curios lucru, m-am simțit ușurată. Ca și cum mi-aș fi regăsit un prieten vechi, pe care nu l-am mai văzut de mult. E puțin ciudat, dar nu chiar așa de rău. Și în niciun caz respingător. Și eu, care mă temeam că o să semăn cu o mâță fără blană. Păcat că nu am cui să i-o arăt. Mă întreb: nu ar trebui să-i fac o fotografie să i-o duc lui Franck, o imagine care să-mi susțină spusele, „dovada” isprăvii mele? Dar îmi dau imediat seama ce deplasată e ideea asta smintită. De pus pe seama alcoolului sau a unui transfer erotic precoce. Sunt definitiv jalnică.

Deci? Cred că ne vom distra copios citind această carte. În curând, cât mai curând La Editura Lider Internaţional. Urmăriţi postările Editurii Lider şi Literatură pe tocuri şi veţi afla ce afla ce bijuterii literare vor apărea, dar şi data apariţiei cărţii ,,Sinucidere fericită şi la mulţi ani! de Sophie de Villenoisy”

New Editing> A aparut cartea SINUCIDERE FERICITĂ ȘI LA MULTI ANI! de Sophie de Villenoisy/ Editura Lider Bucuresti Internaţional.Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii.
Preț carte: 27 lei – plus 11 lei taxe poștale
REDUCERE PENTRU ABONAŢII LITERATURĂ PE TOCURI: 16,20 lei – plus 8 lei taxe poștale /VĂ RUGĂM LA COMANDĂ SĂ MENŢIONAŢI CĂ SUNTEŢI ABONAŢII NOSTRI PENTRU A BENEFICIA DE REDUCERE
-ÎN CUSUŢA DENUMIRE FIRMĂ-SCRIEŢI ABONAT LITERATURĂ PE TOCURI sau LITERATURĂ PE TOCURI-LA COMANDĂ VA APAREA 16,20, DAR VEŢI FI AUNTAŢI CĂ SE ADAUGĂ ŞI TAXA DE 8 LEI