Trei plicuri – Nir Hezroni – blog tour
Trei plicuri – Nir Hezroni – blog tour
Titlu: Trei plicuri
Autor: Nir Hezroni
Titlu original: Three Envelopes
Colecții: Paladin Thrill, Paladin CRIME Masters
An apariție: 2025
Pagini: 312
“Trebuiau să moară doisprezece oameni, nu zece mii. Iar dintre cei doisprezece, unsprezece erau nevinovați.
Le știe chipul, numele adresa. Și dată morții. Pentru el, aceste persoane înseamnă doar informații, iar eliminarea lor va fi lipsită de emoții sau întrebări. Pentru că agenții secreți nu pun niciodată întrebări. Nu cei precum agentul 10483.
Când, aparent din greșeală, el primește trei ținte în loc de una, misiunile lui se transformă într-un genocid ce zguduie Organizația care l-a recrutat. Iar uciderea sa devine astfel necesară. Să fie 10483 un caz patologic neidentificat la timp, sau experimente științifice duse prea departe?
Când vor veni să mă ucidă, voi fi pregătit.”
“Un thriller mai puțin obișnuit, cu un plus de creativitate, cu ritm alarmant și mai ales bizar”( D.A. Mishani)
“Trei plicuri nu este nici pe departe un roman polițist, ci îl proclamă pe Nir Hezroni drept o nouă și importantă voce în descrierea lumii obscure a serviciilor secrete.”(Shots Mag)
Capitolele cărții sunt o confesiune a unui tip care-și descrie visele, trăirile, întâmplările într-un caiet aflat la el tot timpul. Este indicația pe care a primit-o încă de copil când părinții l-au dus la psihiatru.
Tânărul este un psihopat, paranoic, dar în același timp foarte inteligent și adaptabil. Visele care apar în fiecare seară, trezirea la 1,30, aceeași oră în fiecare noapte, și același ritual de verificare a ușilor, a frigiderului, precum și a cantității produselor din el, ne creionează clar psihicul personajului. În rest funcționează aproape normal. Termină școala și ajunge în armată la Unitatea de Decodificare Computere a Serviciului de Informații Militare. Omul a scos și a rezolvat toate testele de pe internet, a învățat să programeze, s-a făcut util. Intră frecvent în bazele de date să-și verifice dosarul, citește date clasificate, este cu un pas înaintea șefilor lui.
Este trimis să verifice și să instaleze relee în diferite unități, ocazie cu care face rost de arme și muniție. Apoi urmează cursuri universitare la îndemnul Organizației care-l recrutează. Procedurile de recrutare ale armatei fiind îndeplinite este eligibil de-a deveni agent, agentul 10483, pentru că reușise cu succes să ascundă că suferă de paranoia și tulburare obsesiv – compulsivă. Sau poate tocmai asta contase, cineva falsificând unele date. Dar trece toate testele de pregătire, instruire și misiuni de urmărire, așa că este acceptat în Organizație și transformat în asasin.
În urma unor incidente cu grupuri de agenți se ajunsese la concluzia că folosirea unui singur individ este mai indicată.
Așa că agentul 10483 îndeplinește misiunile primite astfel încât morțile par naturale. Între misiuni sapă în secret, sub apartamentul în care locuiește, o pivniță dotată cu tot ce e necesar supraviețuirii, inclusiv un acvariu imens și o cușcă cu sistem coordonat din casă. Ideea era că oricine ar fi încercat să-l surprindă, sau cei pe care el îi considera dușmani sfârșeau în cușcă.
Apoi conducearea ultra secretă de la vârful Organizației pune în aplicare un proiect referitor la un grup de savanți excepționali.
Aceștia fuseseră cooptați de iranieni să intercepteze bombele rămase în URSS, după terminarea războiului, să le adauge elemente nucleare, și să le facă funcţionabile. Așa ajung israelienii la punerea în aplicare a proiectului care viza omorârea cercetătorilor. Nu știau exact care dintre ei e mai important așa că toți 11 sunt disponibili. Agentul 10483 primește trei plicuri, trei ordine de asasinate, pe teritoriul Canadei.
De fapt nu era vorba doar despre bombe ci de trezirea interesului SUA, pentru că americanii reacționau doar când Orientul îi ataca pe ei, nu și când alții, așa ziși aliați ai lor, aveau nevoie de ajutor. În rest fiecare trebuia să se descurce, chiar dacă îi lăudau și afirmau că-i apreciază pe israelieni pentru că mențineau pacea în Orient:
“Putem să ne amuzăm la gândul că lumii civilazate îi pasă într-adevăr de noi, pentru contribuția noastră la umanitate. Prostii, prieteni! Prostii! Dacă harta intereselor nu ne-ar plasa în rolul unui câine de pază loial principiilor stăpânilor săi, un câine de pază care să mențină ordinea într-o regiune cu probleme și care să muște uneori, când e nevoie- atunci n-am valora nimic. Brusc, nu vom mai fi o luminiță strălucitoare a democrației în Orientul Mijlociu, ci un ghimpe în coaste pe care lumea întreagă ar fi mai mult decât fericită să-l vadă dispărând într-o fracțiune de secundă. Haideți să nu ne mai păcălim singuri.”
Așa că încearcă să rezolve problema și să găsească bombele, și programează uciderea savanților pe teritoriul neutru, al Canadei. Nu s-au așteptat ca agentul să transforme crimele în evenimente spectaculoase cu puternic impact și multe victime colaterale. În același timp cu pregătirea vizibilă a agentului, au și sesiuni secrete de programare a creierului acestuia, un experiment făcut fără știința subiectului, noaptea în camere de hotel când acesta era sedat puternic. Doar că acest experiment, repetat prea des, poate duce la efecte secundare periculoase.
După a treia crimă prea spectaculoasă ajung la concluzia că trebuie să scape de agentul 10483, devenit un pericol public pentru Organizație.
Determinat de sesiunile de programare, de care nu știa, dar și de lupta continuă cu cei care-i voiau moartea, agentul își duce caietul cu scrieri zilnice la un cabinet de avocatură, indicând ca peste 10 ani să fie predat celui pe care-l știa ca fiind șeful lui direct în cadrul Organizației.
Apoi vrea să se sinucidă aruncându-se în fața unui autobus. Nu moare, dar rămâne în comă ca o legumă, într-o clinică, internat timp de 9 ani.
În timpul acesta caietul ajunge la șefii lui care se îngrozesc când îl citesc. Fiecare misiune descrisă cu lux de amănunte, fiecare dispariție sau ucidere a unui agent care-l urmărea, îi fac să înțeleagă că “psihopatul” și-a bătut joc de ei.
Dar, după 9 ani, agentul își revine din comă, dispare din clinică, își amenajează o altă locuință capcană, și este hotărât să se răzbune și să distrugă Organizația.
Ce se întâmplă cu personajele? Ce face agentul 10483? Cum se răzbună?
Veți vedea citind cartea. Este interesantă și înfricoșătoare, pentru că vedem cum “cineva” din Organizație i-a acceptat înscrierea, deși știa că e psihopat, convins că-l poate folosi, chiar și atunci când mor foarte mulți oameni, pe care atât ei cât și agentul îi consideră victime colaterale.
Apoi vedem cum, în numele unei “lumi mai bune”, a așa zisei “conduceri mondiale”, cei din sferele puterii nu se feresc de minciuni, răstălmaciri și crime.
Până la urmă romanul “Trei Plicuri “ al lui Nir Hezroni nu este doar o poveste ci : “Un roman inteligent ce ridică întrebări serioase: Cât de departe poate merge o organizație guvernamentală secretă pentru a preveni crime împotriva umanității, în vreme ce devine responsabilă exact pentru astfel de crime?”(Yron Avituv, Ha’aretz)

Recenzia face parte din blog tourul dedicat apariției în limba română a romanului: Trei plicuri
Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, pentru a vă edifica:













[…] se mai gasesc impresii despre carte pe urmatoarele site-uri si bloguri: Analogii – Antologii; Literatura pe tocuri; Anca si cartile; Cartile […]
[…] Literatura pe tocuri […]