Ne vedem în august – Gabriel Garcia Marquez – recenzie

Titlu: Ne vedem în august

Autor: Gabriel Garcia Marquez

Editura: Rao

Anul: 2024

Număr pagini: 144

Traducere: Tudora Sandru-Mehedinți

  Gabriel Garcia Marquez s-a născut în 6 martie 1927, în oraşul columbian Aracataca și trecut în neființă la 17 aprilie 2014. În acea tristă zi, preşedintele columbian Juan Manuel Santos a decretat trei zile de doliu național și a scris pe contul său de Twitter: „Un veac de singurătate şi tristeţe pentru moartea celui mai mare columbian din toate timpurile”.

  Se spune despre Gabriel Garcia Marquez că este cel mai remarcabil scriitor hispanic, de la Cervantes încoace. Este, cu siguranță, o voce impozantă în literatură universală, având meritul de a fi cizelat curentul realismului magic și de a-l fi folosit în multiple nuanțe, astfel încât operele sale au devenit apreciate în întreaga lume. În 1982 i se decernează Premiul Nobel pentru Literatură, iar cărțile sale intră rapid în grațiile cititorilor din întreaga lume. Să nu uităm că „O sută de ani de singurătate” s-a vândut în peste 50 de milioane de exemplare în întreaga lume. 

   După primirea Premiului Nobel, a devenit și mai ager în căutarea și exploatarea a noi stiluri de scriere. Astfel, a încercat barocul, postmodernismul, melodrama, biografia istorică, biografia ficțională, autobiografia și erotismul. 

  Cartea „Ne vedem în august”, publicată postmortem, de către cei doi fii ai marelui scriitor a stârnit numeroase polemici în rândul iubitorilor de literatură și a criticilor literari. A fost sau nu a fost bine ca această carte să fie publicată, mai ales că, aflat în ultimele sale clipe de viață, autorul a fost de părere că nu trebuie publicată. Se știe că ultima parte a vieții marelui scriitor a stat sub semnul luptei cu necruțătoare boli care nu i-au afectat numai trupul, ci i-au cauzat lacune în memorie au chiar lipsa discernământului. Am aflat asta din emoționanta carte „Rămas bun, Gabo și Mercedes” pe care a scris-o Rodrigo Garcia, unul dintre cei doi fii ai lui Marquez. Așadar, pornind de la acest aspect, odată cu apariția cărții „Ne vedem în august”, lumea literară pare să se fi împărțit în două, unii fiind de părere că există numeroase lacune și că acest lucru ar știrbi faima autorului, alții spun că acesta este un omagiu adus marelui scriitor, iar micile neconcordanțe pot fi trecute cu vederea în fața unui întreg atât de impozant. Să nu uităm că, aflat pe patul de moarte,  poetul Virgiliu a cerut ca Eneida să fie distrusă, iar marele Kafka (pe care Garcia Marquez l-a admirat foarte mult), pe când suferea de tuberculoză, a cerut vehement să i se ardă întreaga opera. 

  „Ne vedem în august” a fost scrisă înainte de anul 1999 și lăsată să se odihnească într-un raft. Garcia Marquez chiar spune într-unul din interviurile sale că unele cărți este mai bine să se odihnească o vreme, înainte să fie publicate și, se pare, susține că nu trebuie publicată.

  În anul 2003, pe când cancerul îi afectase deja sănătatea fizică, iar demența îi dădea și ea târcoale, Garcia Marquez se întoarce la acest manuscris și reîncepe munca la el, aflat sub stăpânirea durerilor. Descurajat de neputința de a fi așa cum fusese până atunci, scriitorul le cere fiilor săi să distrugă manuscrisul, considerând că aceasta nu este o carte care ar trebui să ajungă publicată. Acestea sunt doar câteva dintre aspectele din spatele cortinei, însă știu că majoritatea cititorilor care îl îndrăgesc pe Garcia Marquez vor dori să afle povestea Anei Magdalena Bach, o femeie de 46 de ani care o dată pe an duce gladiole la mormântul mamei sale, aflat pe o insulă. Așadar, o zi din an, departe de cei doi copii ai săi și de soț, Ana Magdalena Bach merge la mormântul mamei sale, așează florile și stă de vorbă cu aceasta despre ultimele întâmplări. Deasemenea, acest moment de depărtare de familie, îl folosește pentru a avea câte o aventură cu un bărbat necunoscut, diferit în fiecare an. Căsnicia sa este una aproape perfectă, dar fiecare întâlnire și fiecare bărbat cu care a împărțit camera de hotel pe insulă, nu reprezintă altceva decât un lung prilej de introspecții asupra vieții sale, asupra motivelor pentru care mama sa a dorit să fie înmormântată acolo. 

  Din postura de cititoare și mai ales de mare admiratoare a operei lui Garcia Marquez, nu aș putea spune dacă „Ne vedem în august” are sau nu lacune, dacă este mai slabă sau nu decât operele magistrale ale scriitorului. Asta vor stabili, cu siguranță, criticii literari. Eu pot să vă spun doar că Garcia Marquez păstrează aceeași structură disciplinată, aceleași personaje bine definite și intrigante, descrierile nu sunt atât de ample, dar au izul poetic specific autorului, dialogul este plin de sensuri profunde care scot la iveală adâncuri ale sufletelor… iar finalul este unul desăvârșit. 

  Cartea are o prefață semnată de Rodrigo și Gonzalo Garcia Barcha, unde cei doi fii explică de ce au ales să publice această carte:

„Printr-un act de trădare, am hotărât să punem mai presus plăcerea cititorilor săi față de toate celelalte considerații. Dacă ei se vor bucura, cu siguranță, Gabo o să ne ierte. Avem încredere că așa va fi.”

  La final avem nota editorului, și acesta încercând să justifice implicarea sa și motivele pentru care a ales să editeze manuscrisul, toate acestea însoțite de fotografii ale câtorva foi ale manuscrisului cu corecturile sale. 

  Recomand cartea celor care au citit și celelalte opere ale scriitorului sau măcar o parte din ele.   

  Iată câteva citate:

„Cu toate că nu era conștientă de motivle schimbării sale, presimțea că era ceva legat de bancnota de douăzeci de dolari aflată la pagina o sută șaisprezece a cărții ei. Suferise din pricina lui fără o clipă de răgaz, încercând un sentiment de umilință de nesuportat. Plânsese de furie, simțindu-se frustrate că nu știe cine e bărbatul pe care ar fi trebuit să-l omoare fiindcă înjosise amintirea unei aventuri fericite”

„El a trebuit să-și țină în frâu furia. Ar fi dat orice s-o anihileze cu o replică mortal, însă viața îl învățase că, atunci când o femeie spune ultimul cuvânt, toate celelalte sunt de prisos”

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia şi cărtureşti

Recenzii cărți