Niciodata impreuna? de J.A. Redmerski – Editura Trei
Niciodata impreuna?, de J.A. Redmerski-recenzie
Niciodata impreuna?
J.A. Redmerski
Titlul in engleza: The Edge of Never
Numar pagini: 475
Editura Trei
Anul 2013
Seria The Edge of Never : 1 . Niciodata impreuna? (The Edge of Never-2012), 2. Impreuna pentru totdeauna (The Edge of Always-2013)
Niciodata impreuna? – J.A. Redmerski- recenzie carte
Auzisem multe pareri bune despre aceasta carte, ceea ce mi-a starnit curiozitatea si mi-am zis ca trebuie sa o citesc si eu sa-mi formez propria opinie. Si… am inceput sa citesc. Ajungand la jumatatea cartii mi-am dat seama ca nu descoperisem mai nimic, decat ca doi tineri se intalnesc intr-un autobuz si pornesc impreuna intr-o calatorie. Ea catre nicaieri, el catre un tata pe patul de spital. Intalnisem, nu erotism, cum se spunea, ci doar niste expresii necenzurate, cred ca specifice realitatii. Din autobuze schimbate am trecut la masina si moteluri. Aici, incep sa citesc si scene fiebinti de sex, conversatii si intamplari destul de placute intre cei doi. Si totusi, era doar ceva dragut, nimic care sa ma faca sa spun – ce poveste wow, eram la vreo 300 si ceva de pagini. Chiar ma gandeam ca am o problema, ca sunt defecta. De ce placuse atator oameni si eu nu prind esenta? Unde este emotia despre care vorbesc toti? Mai aveam putin si terminam cartea si nu eram prea impresionata. Repet, draguta povestea, dar nu fantastica. Ce sa cred? Finalul, mai exact ultimele 80-100 de pagini face diferenta si mi-a schimbat impresia.
Camryn Bennet o tanara de 20 de ani, avusese o poveste trista – iubitul ei murise intr-un accident, iar ea nu isi revenise dupa acel moment. O perioada vegetase, supravietuise, dar nimic nu era ceea ce o multumea. Si… venise si intamplarea cu iubitul celei mai bune prietene, Natalie, care se daduse la ea. Prietena nu o crede si ii spune ca ea este de vina, o face tarfa, si nu mai vrea sa vorbeasca cu ea. Mama ei ii gasise un post de secretara, dar nici acolo nu isi gaseste locul. Asa ca intr-o zi isi arunca cateva lucruri in poseta, telefonul mobil, si pleaca sa se regaseasca pe ea insasi, catre nicaieri. Sa calatoreasaca hai-hui, fara sa dea nimanui explicatii, sa traiasca, sa fie vie, sa fie libera ca pasarea cerului. Ar vrea sa vada Texasul, asa ca urca intr-un autobuz si porneste in marea calatorie spre nicaieri. Aici il cunoaste pe Andrew Parrish, 25 ani, cu un rucsac si el pe umar si casti la urechi, ascultand muzica rock, cel mai sexy tip pe care il vazuse, care avea si cateva tatuaje interesante. Andrew mergea sa-si vada tatal pentru ultima data, care se afla pe un pat de spital. Se imprietenesc, ea destul de reticenta si zbarlita ca un arici, fara pic de umor. El, un tip pus pe sotii si extrem de vesel si intelegator. De cand o vazuse ceva in Andrew se declansase – o placea, dar ea era asa de inchisa …
Schimba mai multe autobuze pana sa ajunga in orasul unde era tatal sau si unde se presupunea ca se va despati de partenera lui de calatorie. Partenera de care incepuse sa se apropie, ea capatand un pic de incredere si devenind mai dechisa si sa mai calda. Au ajuns in punctul in care el o va lua pe drumul lui, iar ea pe al ei. Numai ca dupa o intamplare urata care are loc in toaleta doamnelor, unde un tip necunoscut ii face o propunere obscena, si unde intervine Andrew de il bate mar – el este hotarat sa nu o mai lase singura. Dupa ce isi vede tatal, incepe adevarata calatorie a celor 2, sunt hotarati sa calatoreasaca impreuna catre Texas, in masina lui Andrew, dormind prin moteluri sau parcari. Intre ei apare atractia, dragostea, dorinta se aprinde. Numai ca nici ea si nici el nu sunt pregatiti pentru o relatie. O relatie inseamna mult, sa te implici, dar mai ales ca cel de langa tine sa nu te paraseasca. Si totusi, cotele lor de dorinta sunt extreme, iar Andrew reuseste sa o faca sa se simta libera, sa spun ce gandeste si sa fie vie… deci…Camryn este dispusa sa incerce. Si Andrew ar vrea, numai ca la el situatia se schimba. O dorea de il durea, se indragostise de ea, era fata care il facuse sa simta multe lucruri, dar el nu putea oferi nimic, decat… poate… clipa. Ar fi facut-o sa sufere si nu isi dorea acest lucru. Erau atat de potriviti, incat nu se potriveau.
Dar cand vede ca ea, care trecuse prin atatea, accepta orice cat de mic, cat de putin, se lasa si el atras in aceasta mare pasiune nebuna. Calatoresc, glumesc, fac sex, canta prin baruri, se iubesc, isi impartasesc lucruri, ii spune povestea tatuajul pe care il avea pe coaste cu Euridice, fac lucruri nebune si cateodata obscene – erau liberi si fericiti in lumea lor. Si ajung si la destinatie, in Texas, unde Andrew are un apartament. Isi propun sa ramana impreuna si sa porneasca intr-o alta calatorie prin lume, sa doarma unde apuca, sa castige pe unde poate, sa traiasca. Foarte frumos si minunat, sa vrei sa fii fara niciun stres, fara sa faci ce spun altii. DAR …
Iata ca secretul ascuns iese la iveala.
Ultimele 80 de pagini fac toata cartea, dupa ce le-am citit am inteles de ce a placut, unde este emotia, am inteles ca nu am o problema, ci ca nu am avut rabdare. Am citit ultimele 80 de pagini cu ochii impaienjeniti, cu un nod in gat, iar lacrimile mele curgeau avand propria lor vointa. Uitasem ca ma chinuisem cu celelalte pagini, uitasem de tot si am trait momentul la maxim, simtind ca inima imi explodeaza. Aveam urechile infundate pentru ca plangeam tacut, imi spuneam ca nu voi putea rezista pana la sfarsit – nu voiam sa accept ca asa poate fi, ca asa se poate termina, ca acea exuberanta de viata, libertate si umor vor fi doar o amintire.
Isi facuse bagajele sa plece mai departe. Dupa o noapte de dragoste fierbinte, Camryn se trezeste si vede ca Andrew nu este langa ea. Merge in bucatarie, il vede, este bucuroasa ca de fiecare data, dar dupa 2 minute Andrew cade secerat de convulsii. Este disperata, nu stie ce sa creada, suna la urgenta sa vina o ambulanta, o suna pe mama lui, era distrusa. Acum, cand se indragostise de acest barbat sexy, dragut, vesel, plin de viata, pus pe glume, barbatul ca ii aratase ce inseamna dragostea, care o invatase sa fie ea insasi – ce se intampla? Afla la spital de la mama si fratii lui. Andrew descoperise in urma cu cateva luni ca are o tumoare pe creier, nu voia sa se opereze, acelasi lucru avusese si tatal lui si murise, si nici el nu avea prea mari sanse. Iar acum sansele lui erau si mai mici – era prea tarziu. Camryn este distrusa, il gasise si il pierdea intr-un timp prea scurt. De ce destinul este asa crud cateodata? Cea mai buna prietena, Natalie, chiar daca se certasera, ii este alaturi. Dar nimic nu va putea compensa tristetea si deznadejdea.
In prima noapte sta la spital in pat cu Andrew, nu voia sa-l paraseasca niciun minut. Pentru prima data spera ca se poate face ceva, este convinsa ca se poate face ceva. Il roaga pe Andrew sa accepte operatia, ca va fi bine. O iubeste atat de mult, chiar daca nu este convins de nimic, dar ar face orice pentru ea – asa ca accepta. Dorm inbratisati pe un pat de spital, el in perfuzie, ea lipita de el. Dimineata, asistentele vin sa-l supuna unui set de analize in vederea operatiei, Camryn vrea sa fie acolo, dar, fiind prea obosita, Andrew ii cere sa mearga sa manance ceva ca el este bine. Pus pe glume si acum. Camryn il vede zambitor si pleaca, dar inainte arunca o privire si-l vede in carucior cum era dus catre analize. Este oarecum linistita. Se intoarce dupa cateva ore si ii vede pe mama si fratii lui, cu fetele umede, o imbratiseaza si ii pune in mana un plic. Andrew intrase in COMA.
Plicul era de la el cu ultimele cuvinte. Citeste! Cu ochii in lacrimi are puterea sa citeasca randurile scrise de iubitul ei. Totul se intuneca in jurul ei. Fiecare dintre noi are un destin, iar acesta nu ne ocoleste. Ce ne este scris se va intampla.
Va redau scrisoare lui Andrew catre Euridice a lui;
„Draga Camryn,
N-am vrut niciodata sa ajungem aici. Am vrut sa-ti spun toate lucrurile astea in persoana, dar mi-a fost frica. M-am temut ca, daca ti-as fi spus cu voce tare ca te iubeam, ceea ce era intre noi ar fi murit odata cu mine. Adevarul era ca stiam inca din Kansas ca tu erai ceea ce cautam. Te-am iubit inca din ziua aceea cand m-am uitat in ochii tai, cand ma priveai de peste spatarul scaunului de autobuz. Poate ca nu stiam atunci, dar era clar ca ceva mi se intamplase in acel moment, si ca n-as fi putut sa te las sa pleci niciodata.
N-am mai trait niciodata asa cum am trait in timpul scurtei perioade cu tine. Pt. prima oara in viata, m-am simtit intreg, viu si liber. Tu erai jumatatea lipsa din sufletul meu, aerul din plamanii mei, sangele din venele mele. Cred ca, daca exista reancarnare, noi am fi iubiti in toate vietile noastre anterioare. Te cunosc de putin timp, dar mi se pare ca te stiu dintotdeauna.
Vreau sa stii ca si mort o sa-mi aduc aminte de tine. O sa te iubesc mereu. Imi doresc ca lucrurile sa fi stat altfel. M-am gandit la tine in multe din noptile calatoriei noastre. Ma uitam fix la tavanul motelurilor si-mi imaginam cum ar fi viata noastra impreuna daca as fi trait. Chiar am devenit sentimental si mi te-am imaginat in rochie de mireasa si chiar cu un Andrew jr. in burtica. Stii tu, am auzit de multe ori ca sexul este mai de calitate cand esti gravida.
Dar imi pare rau ca a trebuit sa te parasesc, Camryn. Imi pare atat de rau …
As fi vrut ca povestea lui Orfeu si a lui Euridice sa fie reala, pt. ca tu atunci ai fi putut veni in Lumea de Dincolo sa ma readuci, cantand, inapoi in viata ta. Nu m-as uita inapoi. N-as da-o in bara, ca Orfeu.
Imi pare asa de rau iubito ….
Vreau sa-mi promiti ca vei ramane puternica si frumoasa si dulce si atenta. Vreau sa fii fericita si sa gasesti pe cineva care sa te iubeasca la fel de mult ca mine. Tine minte, sa fii mereu tu insati si sa nu te temi sa spui ce gandesti, ce visezi.
Sper ca nu ma vei uita niciodata.
Inca ceva: nu te simti prost pt. ca nu mi-ai spus ca ma iubesti. Nu era nevoie sa o spui. Am stiut mereu ca ma iubeai.
Cu dragoste vesnica,
ANDREW PARRISH. „
Niciodata impreuna?… Niciodata impreuna?… Niciodata impreuna?
10 puncte/10.
Autor: Iasmy
Cea mai emotionanta recenzie citita de mine. Imi place mult!
Foarte frumoasa recenzia,doar ca subiectul cartii este trist. 🙁
Nicol..si totusi, merita citita
Mili, chiar merita citita, iar la ultimele 10 pagini, mi-a stat inima, daca o vei citi vei afla de ce? Pe langa ce v-am spus mai este ceva…………
Mai Iasmy acu chiar ca iti dau lamaieee goala,fara ceai.Stii ca de curiozitate moare omul?!!
IASMY abia astept sa o lecturez. Nu ma mai ispiti asa.
nicol, citeste cartea, chiar te rog, vei afla si mai multe lucruri. As fi vrut sa va spun mai multe despre final, dar va las pe voi sa descoperiti singure.
Nu si nu ,nu vreau sa plang.Pai daca a plans Iasmy!La mine trebuie chemati pompieri pt.inundarea casei.
Foarte emotionanta aceasta recenzie.Iasmy cred ca a fost foarte greu sa o citesti.
Fetelor, chiar daca poate a fost putin greu, eu cred ca merita sa cititi aceasta carte. Este aparte, si sigur la final va va parea bine ca ati citit o astfel de poveste.
Eu vreau sa citesc cartea, am fost starnita de pe urma recenziei si a melodiei. Am ascultat de 3 ori melodia si nu ma pot opri, imi imaginez si cartea. Vreau acum sa o citesc. Iar piesa asta este fantastica. Multumesc
Da, IASMY stie sa puna in valoare ceea ce e frumos.
De cate ori ajung la aceasta rubrica, citesc de fiecare data recenzia. Nu ma pot opri. Este cam scumpa si nu ma pot apropia acum de ea, dar primul lucru care il voi face cand fac rost de banuti mai multi, pe ea o cumpar.
Ma bucur ca iti place Chay. IASMY are un talent sa ne vrajeasca cu ceea ce scrie. Si eu imi doresc aceasta carte. In curand va ajunge si la mine.
In sfarsit am reusit sa citesc aceasta carte. Iasmy ai avut dreptate, este speciala. Am savurat-o atat de repede incat nici n-am realizat cand a trecut timpul. Am fost incantata si nerabdatoare sa imi dai seama despre povestea celor doi. Ultimele pagini m-au facut sa plang, dar in acelasi timp sufletul a fost alinat sa descoper finalul. Am apreciat ca povestea lor a fost scrisa in paralel,am aflat ce a gandit Andrew cand a intalnit-o, dar si Camryn cand s-a indragostit.Sa tot visezi la astfel de povesti, dar intotdeauna sa fie un final pe masura. locco_smiley_10 locco_smiley_10 prezentarea ta Iasmy si multe
locco_smiley_10 locco_smiley_10 locco_smiley_10 locco_smiley_10 pentru autoare.
la un moment dat am adus in dicutie aceasta carte pe care o consider de o sensibiliate aparte , este foarte bine scrisa si este cu final fericit .
Nicol , iti recomand aceasta carte , la final vei plange de fericire , garantez
DIANA NU RISC! locco_smiley_15
Deci la cât de faina e recenzia – Pt care dau un 10 cu multe locco_smiley_10 locco_smiley_10 locco_smiley_10 locco_smiley_10 locco_smiley_10 ; sunt hotarata sa cumpăr si eu aceasta carte cu prima ocazie.
Si ieri s-a invit ocazia si am cumparat cartea. Acum sa vad cand o voi citi!
Geo, sa nu lasi sa treca pre multa vreme. cartea merita citita si sunt sigura ca o sa iti placa. Da ti-a placut Te astept, si asta va fi pe masura.
O carte de nota 9,8. Foarte frumoasa , o călătorie spre uitate si spre cunoaștere : atât Pt Andrew , cât si Pt Camryn. Uitate a suferintelor pe care le purtau in suflet si cunoaștere a sinelui si a iubirii profunde. Apoi socul prin care trec cei 2 cand lupta cu boala lui Andrew si revenirea lui…. Superb! Dar…. Finalul a fost cam scurt, pe alocuri rece– intrarea lui in coma si apoi revenirea lui fără a ne fi descrise întâmplările . In rest, ce pot spune? Mi-a plăcut enorm!
Iasmy , m-ai facut curioasa! :))) De ce e trista povestea_ 🙁 O sa mi-o descarc si eu si o citesc :*
N-am citit prea multe carti care prezinta povesti triste. Deobicei, incerc sa le ocolesc, dar aceasta, clar, n-o voi face. Mi se pare foarte emotionanta povestea personjelor si sper sa o citesc si eu intr-o zi.
Mili, yasmy, cartea asta nu are vreo continuare?
Geo am verificat si a aparut in 2013 o carte The Edge of Always.
Are continuare, Geo: The Edge of Always in care calatoria lor continua, dar si relatia lor capata un alt sens si lucrurile iau o alta turnura.
Yasmy, eu am citit cartea in urma recenziei tale care m-a convins! Ai avut perfecta dreptate cu ultimele 80 de pagini, intr-adevar fac toata cartea! Mi-a placut foarte mult si „coloana sonora” a cartii, am cautat melodiile din carte si le-am ascultat, unele dau dependenta, le-am ascultat iar si iar….
Cartea e trista, dar finalul e pozitiv, Nicol, poti sa o citesti!
Are o continuare The Edge of Always, dar nu a fost tradusa la noi inca.
Multumesc fetelor de informație, sa speram ca va fi tradusa si la noi 🙂
Continuarea a fost anuntata de Epica pentru luna decembrie, daca nu ma insel…
Ella , poate de trei…. Ca asta-i editura care a publicat cartea.
Ai drepatate, Geo, stiam, dar am postat gresit, cu gandul la Raniti de la Epica!, ca m-am mutat de pe un comentariu pe altul! Bine ca ai observat!
Acum cateva minute am terminat de citit Niciodata impreuna si marturisesc ca sunt ravasita .Chiar daca exista un happyend,autoarea a stiut cum sa apese pe niste butoane si uite ca acum am niste emotii colosale.Simt si nostalgie pentru ca sunt nevoita sa-mi parasesc personajele pe care le-am indragit putin cate putin.
Cam 70% din poveste a fost ca toate cartile,nimic cu care sa fie iesita din tipar,dar putin cate putin am simtit ca ceva se schimba.Un oarecare mister plana deasupra familiei lui Andrew,ceva pe care Cam nu-l stia.Si desi m-ati pregatit din timp,tot am fost lovita in plin .Si mi-am jurat sa nu plang cand voi ajunge la scrisoarea lui Andrew ,dar nu m-am tinut de cuvant…Nu am putut…de la „sper sa nu ma uiti niciodata” abia daca mai vedeam scrisul.
Niciodata impreuna seamana izbitor cu Prima iubire de James Patterson – tot cu doi tineri ce se plimba prin tara,se indragostesc …doar finalul este altul.Si cum Adrew i-a scris lui Cam acea scrisoare,tot asa eroul din prima iubirea si-a rugat iubita sa scrie o carte in care sa povesteasca tot ce au facut,pe unde s-au dus…sa puna in ea toate emotiile traite…Asa el va putea trai prin acele pagini.
Nu voi uita vreodata acesta carte si va spun clar ca o ador pe Redmerski.A tinut cont de dorinta cititorilor sai si a adaugat acel final din perspectiva lui Andrew.Am apreciat gestul ei.
Va multumesc fetelor – Iasmy,Mili,Geo .Iasmy ,tu m-ai tentat cu recenzia ,Mili,tu m-ai provocat,Geo,tu m-ai barait tot timpul .Nota pt carte 10 .Da,am uitat toate cele care nu le-am apreciat pt ca finalul a contat/punctat /schimbat …
Ma bucur ca ai citit cartea, sincer si eu am stat in cumpana daca sa o cumpăr sau nu, pana la urma am luat-o si nu mi-a părut rau.
Alina, ai transmis foarte frumos trairile si emotiile pe care ti le-a starnit cartea! locco_smiley_10 Ma regasesc si eu in ele! Asa este, finalul a facut toata cartea si m-a impresionat/bulversat/emotionat!
Esti totusi mai indulgenta decat mine, avand in vedere ca am citit carti care au reusit sa ma „topeasca” cap-coada, nu pot sa dau mai mult de 9,5! Foarte bine-meritat, intr-adevar! locco_smiley_21
Ella,cartea era cam de un 8,5 ,dar ultimile 100 de pagini au tot marit punctajul .Autoarea a stiut sa ne manipuleze,sa dovedeasca ca poate si mai mult.E drept ca exista si carti micute de la Miron care m-au marcat si sunt de nota 10,dar efectiv m-am lasat dusa de starea de spirit oferita.Poate m-a bucurat ca Andrew a depasit momentul critic.La naiba,pt mine personajele din carti sunt cat se poate de vii. In concluzie,provocarea a fost cea mai buna”afacere” locco_smiley_45
P.S. Cat de curand voi descifra „misterul” personajului Gabriel si al sau infern!
E o promisiune, Alina?
Am citit aceasta carte de doua ori, la fel si continuarea ei. Prima data am plans atat de tare incat a trebuit sa inchid cartea pentu nu a o uda. Am terminat-o imediat si apoi an citit si volumul doi. Au fost atat de frumoase incat anul acesta le-a recitit. Credeam ca am devenit imuna la tot ce se intampla in carte, dar m-am inselat. Am plans iar. E o serie care nu are cum sa nu trezeasca in tine o multitudine de stari. Nu ai cum sa nu traiesti fiecare cuvant din ea fara sa versi macar o lacrima.
Citind tot ce este mai sus ascultand piesa lui Goran Kanar- Stay with me, mi s-a facut sufletul piele de gaina, drept sa spun!
Karan*
o carte foarte emotionanta ce merita citita :* felicitari pentru recenzie
[…] Niciodată împreună? de J.A. Redmerski -The Edge of […]