O iubire amară – Gabriela Maria Ionescu – Întâmplări adevărate – Creaţie
O iubire amară, de Gabriela Maria Ionescu – Întâmplări adevărate – Creaţie
O iubire amară – Întâmplări adevărate
Anii ’80 Năvodari, pe strada Viitorului locuiau mulţi şi feluriţi oameni, unii mai înstăriţi, alţii la limita sărăciei. Marieta era fiica unei croitorese şi a unui şofer, o familie foarte modestă, casă veche din chirpici cu două încăperi la numărul 13. Cezar în schimb era băiatul doctorului Luicu şi al tovarăşei învăţătoare Magdalena, familie înstărită, casă de piatră cu patru camere la numărul 10 şi Trabant. Dan Ionescu era fiu de muncitori mai avea trei fraţi mai mari, familie la limita sărăciei, locuiau în trei camere într-o casă ce stătea să cadă, la numărul 99.
Cei trei erau prieteni încă de la grădiniţă, nedespărţiţi, ceilalţi copii îi invidiau pentru prietenia lor şi chiar le puseseră porecla „Cei trei muşchetari”. Au trecut prin multe împreună cât au fost în şcoală, Cezar fiind mereu favorizat fiind băiatul doctorului, dar pentru ei asta nu conta prea mult.
Au intrat cu note bune la liceu şi erau tot nedespărţiţi. La ceaiurile dansante Marieta dansa cu amândoi pe rând, fără să favorizeze pe vreunul dintre cei doi băieţi. Şi la terminarea liceului tot împreună au mers la balul de absolvire. Doar că aici a fost o întâmplare stranie ce a dat mult timp subiect de bârfă colegilor lor. Băieţii au băut mai mult şi la un moment dat au dispărut pe afară, când au revenit un alt băiat i-a văzut cum se sărutau. S-a vorbit mult în cartier despre acesta, dar ei nu au comentat nimic despre asta. Nu era nimic de spus, ei au motivat că erau beţi şi se prosteau …
Marieta nu a dat nici ea importanţă, dar parcă prietenia lor se schimbase radical. În vacanţa de după bacalaureat ea se întâlnea doar cu Cezar; căci pe Dan părinţii îl trimiseseră la bunici să ajute la câmp, undeva prin Vrancea .
În septembrie şi Cezar şi Marieta s-au angajat la canal unde primiseră repartiţie de la liceu.
Încet, încet, ei doi au devenit mai mult decât prieteni şi în decembrie s-au logodit. Nu se purtau însă ca doi îndrăgostiţi, ci doar se plimbau de mână şi mergeau sâmbăta la un film sau la plajă. Dan a rămas şi anul următor tot la bunici.
În vară părinţii lor s-au întâlnit şi au hotărât ca în septembrie să le facă o nuntă restrânsă în familie. Au făcut nunta şi ca să nu plătească chirie tinerii au locuit în casă doctorului Luicu. Banii strânşi la nuntă au fost băgaţi în două cecuri de 5000 lei pentru maşină, căci Cezar îşi dorea tare mult să aibă şi el măcar o Dacie. La două luni de la nuntă, Marieta a rămas însărcinată. Sarcina a fost tare grea, cu greţuri, cu ameţeli şi leşinuri multe, ea fiind tare slabă şi anemică de fel. Când a început burtica să îi crească, Cezar nu a mai dormit în acelaşi pat cu ea şi chiar o evita cât de mult putea.
Colegele ei de muncă mai bârfeau, cum că ar fi luat-o doar aşa de ochi lumii ca să aibă şi el o nevastă şi că nu o iubeşte, de fapt.
Naşterea fetiţei le-a schimbat viaţa şi mai mult. Acum, Cezar avea motive să nu vină seara direct acasă, că nu suporta plânsul copilului. Socrii nu o plăceau nici ei prea mult şi din „săracă ” nu o scoteau. Dar pentru că locuia în casa lor, Marieta tăcea, suporta şi îşi vedea de copilaş.
Iubirea pe care o aştepta de la soţul ei nu a venit niciodată, dar ea îşi iubea în schimb mult de tot fetiţa. Acum, Cezar nu mai făcea act de prezenţa pe acasă decât ca să îşi schimbe hainele, bea mult cu băieţii şi dormea la câte unul, pe apucate .
A intrat însă la o facultate la fără frecvenţă la cererea expresă a doctorului, ca să devină măcar un subinginer şi el.
Au mai trecut anii, Marieta era mereu cu fetiţa, Cezar la muncă şi la facultate sâmbătă şi duminică. Ca să îl facă membru de partid şi să îi dea şi apartament a început din nou să se dea pe lângă Marieta .
Ea a simţit că este un interes la mijloc, căci în restul timpului o jignea mereu sau o ignora şi era veşnic nemulţumit. Dacă nu se aranja şi nu se îmbrăca frumos când ieşeau pe undeva îi reproşa…,dacă se aranja şi ea un pic îi spunea că arată ca o târfă. Nimic din ce făcea soţia lui, pe el nu îl mulţumea.
Şi socrii erau foarte reci şi nici măcar fetiţa nu o lăsau în casa lor mare, doar în cele două cămăruţe mici şi în curtea din spate, unde erau păsări.
Revenirea lui Dan în oraş a înrăutăţit viaţa de familie a cuplului, dar a readus prietenia lui. Cezar s-a zbătut şi l-a angajat tot la canal, pe şantier. Au trecut vreo două luni şi Marieta a anunţat că este însărcinată. Cei de la muncă le-au dat apartament cu trei camere.
Cumva Cezar a convins-o pe Marieta să îi închirieze lui Dan apartamentul primit, iar ei doi să locuiască în continuare la părinţii lui.
Deseori Cezar rămânea în apartament cu Dan, nopţile când aveau mai mult de lucru sau când se întindeau la o bere , două, trei.
Dan în schimb, era foarte atent cu Marieta. Aducea cadouri pentru fetiţă, prăjituri şi fructe pentru tânăra viitoare mămică. Tot el a cumpărat un pătuţ pentru copilaşul ce îl aşteptau cei doi soţi. Pe Cezar atunci l-au făcut secretar de partid pe brigadă. A fost foarte mândru şi au făcut o mare petrecere. Părinţii erau tare mândri de el acum şi îl considerau tare bine realizat. Într-un an avea să termine şi facultatea.
Într-o seară însă, Cezar a chemat-o pe Marieta la apartamentul închiriat lui Dan ca să îi aducă bagajul pentru câteva zile că va pleca dimineaţă în delegaţie şi nu mai trecea pe acasă. Geanta era pregătită demult aşa că Marieta a ajuns în 15 min cu un taxi, numai că nu a sunat la uşa şi a intrat direct în casă.
Ce şoc a avut: cei doi bărbaţi erau dezbrăcaţi pe canapea şi se sărutau de zor. Marieta a aruncat geanta înspre ei şi a ieşit afară urlând disperată. De abia atunci a realizat care este motivul de soţul ei, deşi se cunosc din copilărie şi oricâte lucruri frumoase a făcut ea pentru el, acesta nu era niciodată fericit.
În anii aceea de comunism nu se vorbea de homosexualitate. Cuplul Dan – Cezar dădea de bănuit, dar cum Cezar mascase totul prin căsătoria cu Marieta, nimeni nu avea curajul să spună ceva. Acum, însă nu mai putea rămâne ascuns nimic.
Plânsul şi urletele ei au alertat vecinii, în câteva secunde au intrat peste cei doi care cu greu au înţeles ce se întâmplase şi nu apucaseră să tragă prea multe haine pe ei. A fost un scandal cum rar se văzuse sau se auzise în oraş, căci Marieta era isterică şi în plină criză de plâns. Atunci a avut şi ea curajul să strige în gura mare ce nemulţumiri avea faţă de soţul ei şi de familia lui care o umileau de ani de zile. După divorţ, la două luni a născut un băieţel frumos.
Dan şi Cezar au fugit spre occident, în Olanda, pe Dunăre, cu o barcă de pescari. Părinţii lui Cezar au fost foarte afectaţi de scandal şi de divorţ.
Marieta şi-a crescut mândră copiii cu ajutorul părinţilor ei şi a refuzat orice ajutor de la familia Luicu.
Rubrica Întâmplări adevărate
O rubrică specială cu întâmplări adevărate, momente pe care le-am trăit sau ne-au impresionat de-a lungul anilor.
Sunt amintiri din trecut, poveşti de viaţă care ne-au marcat şi dorim să le împărtăşim.
Numele protagoniştilor sunt fictive şi orice asemănare este pur întâmplătoare. Dacă şi voi aţi trăit o astfel de poveste, atunci, faceţi-o cunoscută, ar putea fi o lecţie de viaţă.
Ce poveste!!!!!! Multumim ca împărtășești cu noi !
Wow!Frumoasa si trista poveste.
Ce poveste… viața bate filmul! Impresionant!
Ador textele publicate in aceasta rubrica 🙂
trist, oamenii nu ar trebui sa se fereasca din cauza orientarii lor sexuale… din pacate, in vremea aia, era imposibil sa fii liber. nici acum nu esti privit prea ok, ce-i drept…