Râurile din Londra de Ben Aaronovitch-Herg Benet-recenzie

Titlu: Rivers of London

Traducere: Alexandru Voicescu

Editura: Herg Benet

Anul aparitiei: 2018

Numar pagini: 384

Gen: Urban Fantasy, Mystery, Crime, Paranormal Part of Rivers of London 

  ,,Ofițerul stagiar Peter Grant visează să ajungă detectiv al Poliției Metropolitane din Londra. Păcat că superiorii lui au de gând să îl repartizeze Unității de Progresie a Investigațiilor, unde cel mai mare pericol pe care l-ar putea înfrunta este să se aleagă cu o tăietură de la hârtiile birocrației moderne. Însă perspectivele de carieră și de viață ale lui Peter se schimbă după ce are loc o crimă neobișnuită, iar el intervievează un martor ocular care se întâmplă să fie și fantomă. Abilitatea unică a lui Peter de a putea discuta cu ființe trecute prin moarte îl aduce în atenția Inspectorului Thomas Nightingale, care investighează infracțiunile ce implică magia și supranaturalul. După ce o serie de crime brutale și stranii cuprinde Londra, Peter, acum ucenic vrăjitor, devine parte a unei lumi în care zeii și zeițele se amestecă printre muritori, iar un spirit teribil și încă nestins al trecutului își dorește să scufunde orașul în haos.”

„Râurile din Londra e povestea a ce s-ar întâmpla dacă Harry Potter ar crește mare și s-ar alătura Poliției Londoneze. O carte cu detectivi de o imaginație debordantă și care te va binedispune cu siguranță.” — Diana Gabaldon

     Știți doar cât de mult îmi plac povestile polițiste, dar și cele fantastice, așa că înțelegeți bucuria cu care am întâmpinat vestea că la editura Herg Benet și-a făcut apariția romanul lui Ben Aaronovitch. Descrierea de pe coperta a IV-a m-a făcut să cred că ,,Râurile din Londra” este un roman polițist pigmentat cu câteva elemente supranaturale, dar, pe parcursul lecturii, am constatat că am de-a face cu o poveste care iese în evidență față de alte scrieri ale genului, mai ales pentru că autorul a venit cu o idee originală și îndrăzneață –  aceea de a da viață râurilor din Londra, transformându-le în niște zeități.

   În ,,Râurile din Londra”, primul volum din seria Peter Grant, ni se servește un cocktail exploziv de crime, mister, magie, supranatural, asezonat cu mult umor britanic, peste care a fost turnat un strop de romantism. Autorul reușește să ne trezească interesul cu o serie întreagă de  întâmplări neprevăzute, situații extreme, cu rezolvări de-a dreptul surprinzătoare, acte bizare, discuții hilare, momente romantice, personaje cu puteri supranaturale – zeități locale, un polițist care se folosește de noile lui abilitățile paranormale ca să soluționeze mai multe cazuri de crime misterioase, și un inspector șef vrăjitor.

  Însă autorul nu m-a surprins plăcut doar cu această îmbinare dintre real și supranatural, ci și prin modul în care a condimentat povestea cu mult umor negru, specific britanic. Știu că sună ciudat, dar m-am trezit de mult ori cu zâmbetul pe buze, chiar și atunci când se discuta despre o crimă. Și să nu mai spun cât de mult m-au amuzat discuțiile hilare purtate de Peter cu Nightingale, cu Lesley sau cu fantoma.

,, – Mincinosule, a zis, vrei să-i fi ucenic și să înveți magia și să călărești pe o mătură.

   -Nu prea cred că vrăjitorii adevărați călăresc mături, am spus.

   -Poți să te oprești un pic și să asculți ce tocmai ai zis? În fine, de unde știi? Ar putea foarte bine să o tăie prin aer în clipa asta.

  -Pentru că dacă ai avea o mașină ca Jag-ul lui nu ai mai vrea să petreci timpul lălăindu-te pe o mătură.

  ,, Așadar, iată cum tocmai am mărturisit uni Detectiv Inspector Șef senior că vânez fantome, fapt care, dacă m-a crezut, însemna că mă vedea nebun de legat sau, dacă nu m-a crezut, însemna că a presupus că o codoșeam  căutând să înfăptuiesc un act obscen, contrar ordinii publice.”

  De asemenea, am apreciat foarte mult că autorul și-a îndreptat atenția și asupra cititorilor care prefer puțin romantism într-o poveste polițistă sau fantastică. De altfel, Peter Grant, protagonistul seriei, a fost creionat ca un bărbat ușor distras de femeile frumoase.

  ,,Am visat că îmi împart patul cu Lesley May și Beverley Brooks, amândouă mlădioase și goale de-o parte și de alta a mea, însă visul nu s-a dovedit suficient de erotic pe cât mi-aș fi dorit, ținând cont că nu reușeam să o iau pe vreuna în brațe de teamă să nu o ofensez capital pe cealaltă.”

  Încă de la primul capitol am descoperit că se simte atras de blonda și arătoasa Lesley, stagiara față de care încearcă să păstreze o relație strict profesională, în ciuda năzuinței sale ,,puternic înrădăcinate de a îi scotoci prin pantalonii de uniformă”. Ulterior, își va îndrepta atenția spre misterioasa Beverley Brooks, o tânără femeie de culoare, cu ochi alungiți ca de pisică care îi zdruncină hormonii atât de mult, încât dragul de el simte o ,,fierbințeală care nu avea nimic de-a face cu sistemul de încălzire central”. Dar, în ciuda faptului că Beverley încearcă să-l ajute în soluționarea cazului, Peter este cam neîncrezător și puțin suspicios, pentru ea nu este doar o  tânără extrem de frumoasă și inteligentă, ci și  un spirit al râului care își trage puterea din mediul înconjurător.

 

,,Nu mă înțelege greșit, mi-am făcut propriile fantasme legate de Beverley Brooks, însă eram un pic suspicios, nu în ultimul rând pentru că atât ea, cât și mama ei păreau capabile să scoată o erecție și dintr-un mușchi de pământ dacă asta și-ar fi pus în minte.“

   ,,S-a auzit un pleoscăit, iar Beverley a venit în fugă către ponton ca și cum ar fi existat niște trepte ascunse sub apă. Era neagră și lucios de goală ca o focă, și ai fi putut să-mi tragic cu pușca lângă ureche și tot nu mi-aș fi luat ochii de la ea.”

   Din păcate, am găsit si câteva puncte slabe în povestea de față, dar ceea ce m-a deranjat cu adevărat a fost trecerea parcă prea bruscă de la thriller paranormal la poveste pur fantasy, trecere care mai mult m-a dezorientat. Nu-i vorba că nu mi-a plăcut latura asta fantastică, ci pur și simplu m-am simțit mult mai atrasă de modul în care s-a desfășurat investigația polițienească, decât să iau parte la disputele dintre zeii războinici ai râului Tamisa și familiile lor, toate acele spirite ale râurilor din Londra care sălășluiau în trupuri umane.Raurile din Londra

   Peter Grant, protagonistul cărții, dar și al întregii serii, s-a alăturat secției de poliției din Charing Cross, Westminster, în calitate de ofițer stagiar, alături de colega lui, Lesley May. La fel ca orice alt polițist, indiferent de educația sa, a petrecut doi ani de stagiu ,,asemenea oricărui amărât de tablagiu. Asta pentru că nimic nu întărește mai bine caracterul unui om decât să fie abuzat, scuipat și împroșcat cu vomă de către membrii publicului larg”. Dar, acum că perioada de probă se apropie de final, eroul nostru se gândește tot mai mult să aplice ca detectiv al poliției Metropolitane din Londra. Din păcate, comandantul său de gardă are de gând să-l repartizeze Unității de Progresie a Investigațiilor, un loc în care ofițerii de poliție sunt practic sufocați de hârțogăraie.

   Însă perspectivele de carieră și de viață ale lui Peter se schimbă după ce are loc o crimă sinistră. Mai concret, într-o zi de marți 13, un artist stradal s-a împiedicat de un trup căzut în Covent Garden. Inițial s-a gândit că e vorba de un bețiv adormit, dar când s-a apropiat, a constatat că acestuia îi lipsea capul.

   Imediat a fost alertată poliția, perimetru de siguranță a fost extins, căutările eventualelor probe au fost efectuate, patologul a sosit pentru a certicifa decesul, a face o inspecție preliminară a cauzei și pentru a lua cu targa trupul neînsuflețit, necesar analizei post-mortem. Marea majoritate a polițiștilor au plecat din zonă, numai Peter a rămas la fața locului, în speranța că va găsi câțiva martori oculari.

   În scurt timp, zărește silueta unui bărbat scund, îmbrăcat într-un costum uzat, de modă veche, se îndreaptă spre el cu gândul să-l întrebe dacă a văzut ceva suspect. Însă discuția devine de-a dreptul hilară, dacă nu chiar bizară, pentru că martorul ocular de dovedește a fi o fantomă.

 

,,- Dacă ați fost martor la ceva anume, am zis, poate că ar fi mai bine să mergeți la secție și să faceți o declarație completă.

  -S-ar putea să fie o problemă cu asta, mi-a răspuns Nicholas. Din moment ce mi-s mort.”

„Era transparent, în felul în care hologramele din filme sunt transparente. Tridimensional, în mod sigur prezent acolo, în fața mea, și al dracului de transparent. Puteam vedea direct prin el, către cortul alb pe care echipa medico-legală îl ridicase ca să protejeze zona din jurul cadavrului.

Mda, m-am gândit eu, faptul că ai înnebunit nu e un motiv suficient ca să nu te mai comporți ca un polițai.”

   Din acest moment, viața lui Peter se schimbă radical. El, scepticul care până atunci privea științific lucrurile, se trezește că posedă anumite abilități paranormale, printre care aceea de a putea discuta cu ființe trecute în neființă. Și tocmai acest amănunt trezește interesul  Inspectorului Șef Thomas Nightingale, care investighează infracțiunile ce implică magia și supranaturalul. În scurt timp, Peter ajunge ucenic vrăjitor, primul în peste șapte decenii și este din ce în ce mai atras în lumea supranaturală, o lume în care zeii și zeițele se amestecă printre muritori.

 

,,- Acum e momentul în care îmi spuneți că există o secție specială în cadrul Met a cărei sarcină este să prindă fantome, strigoi, zâne, demoni, vrăjitoare și căpcăuni, elifi și goblin…? am spus eu. Mă puteți opri în clipa în care epuizez creaturile supranaturale.

 -Nici măcar nu ai învolburat un pic luciu, i-a zis Nightingale.”

    Însă seria de crime brutale și stranii continuă, autorul acționând nestingherit în Londra. Dar ce legătură există între victime? Ce legătură există între victime, criminal și spirite? Citiți cartea și veți primi toate răspunsurile!

Cartea Râurile din Londra de Ben Aaronovitch poate fi comandată de pe site-ul Herg Benet

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii carti Herg Benet

 

19 COMMENTS

  1. Alina, daca are recomandarea ta si a Dianei Gabaldon, n-are cum sa dezamageasca acest roman! 🙂 Pe Sorina presimt ca o sa o dea gata remarca despre cum ar fi Harry Potter cand ar creste mare. 😀 Dar pe cine vad acolo, camuflandu-si ochisorii printre verdeata?!? Faimoasa acrobata!!!

  2. Frumoasa prezentarea Alina!
    Daca iti plac cartile politiste si fantasy combinatia e interesanta.
    Felicitari!

  3. Inconfundabil stilul tau de prezentare, Alina!
    Sunt convinsă că o sa-mi placa si mie. Multumesc de recomandare

  4. Apreciez sinceritatea, Alina! Daca tu, ca cititoare cu experienta, ai simtit trecerea prea brusca de la un stil la altul, oare cum o vor percepe ceilalti?

  5. Da, după așa recomandări, trec și eu cartea pe listă. Felicitări pentru recenzie!
    Pisica e adorabilă!

  6. Faina recenzia, chiar îmi place. Dar nu sunt tentată sa îmi iau cartea tocmai pentru ca e polițista, deci…nu chiar pe gustul meu.

  7. O recenzie foarte frumoasa si tentanta! Felicitari Alina si multumesc de recomandare, cred ca si mie mi-ar placea cartea asta!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.