Sâmbătă seara, în Cișmigiu – Aurelia Chircu

Sâmbătă seara, în Cișmigiu – Aurelia Chircu – Editura Petale Scrise

Sâmbătă seara, în Cișmigiu

Autor: Aurelia Chircu

Editura: Petale Scrise

An apariție: 2022

Nr. de pagini: 252

Gen: mister, thriller, historical romance

Bucureștii anului 1912 se pregătesc de Carnaval.

Anemona, Cesonia și Aimee sunt colege de liceu și prietene. Fetele deschid un club în care tinerele înscrise își împărtășesc ce au visat în noaptea în care și-au pus busuioc sub pernă. Fiecare dintre ele pare să-și fi găsit alesul și sunt fericite, însă, de la o vreme, busuiocii lor încep să dispară fără urmă…

Lisandra i-a fost mereu ca o soră nepoatei sale, Anemona. Până de curând, când femeia a cunoscut un tânăr misterios, parcă venit din altă lume, care i-a dat-o pe a ei peste cap.
De Carnavalul acesta, morții vin la Târgul de Crăciun din Cișmigiu…

   Cred că a trecut ceva timp de când nu am mai citit o poveste atât surprinzătoare și enigmatică, un roman-puzzle migălos construit, cu o scriitură aflată la granița mai multor genuri literare, historical romance, thriller, mystery, fantasy. Cartea este un pic atipică față de ceea ce are editura Petale Scrise. Se joacă cu mintea cititorului și reușește să îl surprindă la final.

   Spre deosebire de ,,Taina marchizului”, intriga romanului de față, ,,Sâmbătă seara, în Cișmigiu”, mi s-a părut mult mai captivantă și mai pe gustul meu, povestea abundă de mister și suspans, reușind să mă țină într-o permanentă stare de tensiune. Trăirile emoționale ale personajelor, natura mizelor puse în joc, întorsăturile de situație, accentul pus pe latura romantică, atmosfera tensionată, întâmplările neprevăzute, aparițiile bizare, comploturile, rivalitățile, îndoielile, suferința, dezamăgirile, gelozia, dar și faptele absolut revoltătoare – toate acestea m-au făcut să trec printr-un adevărat carusel al stărilor emoționale. Am îndrăgit-o foarte mult pe Anemona, dar nu pot critica absolut deloc celelalte personaje, au fost creionate foarte bine, fiecare a avut un anumit rol de jucat.

   Aurelia Chircu a dovedit, dacă mai era nevoie, că are un penel fermecat. Creează emoție și știe să o susțină până la final. Mi-a plăcut faptul că a creat voit confuzie în ceea ce privește personajele sale. Inițial, am trăit cu impresia că ceva important lipsea sau poate că eu nu eram atentă la detalii. Ceva îmi scăpa… Mi se părea că povestea sare de la un moment la altul, evenimentele se succedau parcă prea repede pentru creierul meu. Credeam că sunt mult prea obosită, poate neatentă, motiv pentru care nu înțelegeam ce se întâmplă. Ba chiar am crezut, la un moment dat, că era un pic haotică acțiunea ei, însă s-a dovedit a fi exact ceea ce trebuie. Nu a lăsat nimic neacoperit, a știut să își ducă povestea până la capăt cu măiestrie.

   Ceea ce îmi place la stilul autoarei este că reușește să îmbine armonios suspansul cu romantismul, realul cu supranaturalul, creând o poveste care stârnește curiozitatea cititorului și îl ține în priză, captiv între file, de la început până la final. Aceasta este ceea ce eu numesc o carte care creează dependență. Pur și simplu nu o poți lăsa jos nici măcar o secundă.

   Pe tot parcursul lecturii am fost captivată de maniera în care era descrisă atmosfera acelor vremuri, activitatea culturală, societatea și cadrul politic la începutul secolului XX.

,,Se apropiau Sărbătorile, dar ele nu veneau cu bucurie, ci cu temeri. Siguranţa naţională era în primejdie, o dată din pricina războiului și mai apoi, din cauza crimelor. În săptămânile trecute citise în gazete despre două crime care urmaseră acelaşi tipar; doi bărbați fuseseră găsiți, la interval de câteva zile, unul la Iaşi şi celălalt la Braşov. Amândoi erau deja morți, înjunghiați în stomac, atunci când ninsese peste trupurile lor.”

   Oamenii trăiau vremuri tulburi, până și Anemona, fiica moșierului Ilie Romanescu, era conștientă de asta, dar stând în casă, baricadată, nu avea să scape nici de ucigași și nici de război. Ea îşi împărțea timpul între serviciul caritabil la orfelinat şi întâlnirile cu prietenele ei, Cesonia și Aimee, alături de care formase Clubul busuioacelor. Grupul era destinat celor care nu-şi găsiseră încă ursitul, iar cele trei membre ale lui mai credeau în această veche tradiţie. Aimée şi Cesonia ținuseră cu sfințenie obiceiul și în acel an urmau să se logodească tocmai cu tinerii ale căror chipuri le visaseră. Anemona era deci ultima din club care încă nu-și primise ursita, cu toate că îi apăruse, de mai multe ori, în somn acelaşi tânăr.

 

,,Cu păr negru şi ochi albaştri, el putea fi zburător prin înfățișare și, posibil, ca menire, deoarece ea nu l-a văzut niciodată până la balul mijlocului de florar, când a dansat cu Adam, pe care nu credea să-l revadă vreodată.”

   Fata îl cunoscuse pe Adam Filotti la balul dat de părintele ei, și avea impresia că-l ştia de o viață. Toată lumea îl îndrăgea, doar tatăl ei nu-l plăcea pentru că nu era de neam. I se părea nepotrivit ca fiica unui moşier să se mărite cu un fiu de avocat. La rândul ei, Lisandra, mătușa fetei, care era apropiată ca vârstă de nepoata sa, nu vedea cu ochi buni relația lor, ba chiar se întreba dacă ea ar fi avut o șansă la inima tânărului Filotti. Gândea asta mai mult din răutate și invidie. În realitate ea avea – mai bine spus, a avut, până de curând – un iubit secret. Un tânăr misterios, parcă venit din altă lume, care i-a dat viața peste cap. Cosma o iubea într-o zi, apoi se făcea că nu o cunoaște, spunea că relația lor e doar în  închipuirea ei, că își imaginează lucruri.

   Însă răul își face loc în lumea Anemonei, ursiții – busuiocii – prietenelor ei încep să dispară fără urmă. Până și Adam dispare pentru cinci zile, apoi reapare complet schimbat. Oare ce i s-a întâmplat? De ce erau momente când Cosma nu-și amintea de Lisandra? Cum va evolua relația dintre Anemona și iubitul ei? Citiți cartea și veți primi toate răspunsurile!

 

,,Omul e fățarnic. Toți vor să-și atingă interesele, urmând calea obişnuită în viață: studii, serviciu, casă, soție, eventual amantă. Cine a ieşit din plan îşi pierde echilibrul şi nu mai ştie ce să facă cu viața lui. Și e trist că mulţi mint şi se mint pe ei însăşi. Ei zic că iubesc și sunt fericiți, deşi totul e o iluzie. Omului îi e frică să fie complet sincer ca să nu fie considerat un naiv. Și el și ea pot minți și pot fi mințiți, reciproc. Și nimeni nu vrea să fie rănit din dragoste, când e atâta suferință pe lume și fără să iubeşti.”

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

Sâmbătă seara, în Cișmigiu – Aurelia Chircu

 

***Alina Geambaşu (Alina)***Simplă și complicată în același timp, prudentă și încăpățânată. Compar nevoia de a ști, cu desfășurarea unui mecanism și refacerea lui piuliță cu piuliță pentru a vedea cum funcționează. Când ceva mă depășește, mă simț ca David înainte de întâlnirea cu Goliath, când constată că a uitat să-și aducă praștia. Marea mea pasiune este literatura fantasy, romance și thriller. Posesoare a unei imaginații debordante, reușesc cu ușurință să mă transpun în pielea personajelor din cărți. Din postură de vrăjitoare mai am de lucru cu vrăjile.

1 COMMENT

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.