Ciudata Sally Diamond – Liz Nugent – recenzie

Ciudata Sally Diamond – Liz Nugent – recenzie

by -
0
Ciudata Sally Diamond - Liz Nugent - recenzie

Ciudata Sally Diamond – Liz Nugent – recenzie

Titlu: Ciudata Sally Diamond
Autpr: Liz Nugent
Traducător: Liviu Szoke
Anul apariției: 2023
Număr de pagini: 416
Titlu original: Strange Sally Diamond

  “Înainte de a se dedica în totalitate scrisului, Liz Nugent a lucrat în film, teatru și televiziune. Fiecare dintre primele ei patru romane – Unravelling Oliver, Lying în Wait, Skin Deep și Our Little Cruelties – a fost pe locul întâi în lista bestsellerelor, iar Liz a câștiga patru Irish Book Awards, precum și Medalia James Joyce pentru Literatură. Locuiește la Dublin.

  Peste 100 000 de exemplare vândute numai în Marea Britanie și Irlanda

Sally Diamond are patruzeci și doi de ani și nu poate înțelege ce a făcut așa de ciudat – doar a respectat ultimele dorințe ale tatălui ei și l-a dus la tomberon când a murit.

  Acum Sally se află în centrul atenției presei și polițiștilor, dar este bântuită și de o voce sinistră din trecut. Pe măsură ce începe să descopere grozăviile pe care le-a trăit în copilărie, Sally iese pentru prima dată în lume, făcându-și prieteni noi și luând decizii importante, dar și învățând că oamenii nu sunt întotdeauna sinceri.

  Însă cine e bărbatul care o studiază pe Sally din capătul celălalt al lumii? Și de ce pare noul ei vecin obsedat de ea? Încrederea ei în ceilalți urmează să fie pusă la grea încercare

“Întunecată, captivantă și profund emoționantă.” (Ruth Ware)
M-a înfiorat (în sens pozitiv)… e grozavă.” (Ian Rankin)

  Da, și pe mine m-a prins povestea, cu toate că este întunecată, plină de spaime, cu personaje și povești de viață care-ti dau fiori.

  Sally s-a născut în captivitate crescând acolo până la șase ani .Mama ei a fost răpită la 11 ani din curtea casei, ținută la discreția unui pedofil violator. Aparent Conor Geary, dentist în Irlanda, era un tip de treabă, care-și creștea singur fiul, pe Peter. Nimeni nu știa că în hambarul izolat fonic, lipit de casă, mai erau două persoane, două femei, mama și fiica. Mama, Denise, era ținută legată cu un lanț care-i permitea doar să se miște în încăpere, sau să aibă grijă de fetiță. Pe primul născut, băiatul, îl luase și-l crescuse el. Îl mințise că are o boală rară, că nu poate avea contact fizic cu nimeni, îl învăța el acasă, îl ducea în excursii în locuri pustii, dar îi inoculase ideea că femeile sunt doar niște fantome, niște ființe inutile. La un moment dat, după vreo 15 ani, un hoț intrat pe proprietate descoperă hambarul și pe locatarele lui și anunță poliția.

  Conor Geary lichidează tot, își ia banii și băiatul și cu nume și identități schimbate se mută în Noua Zeelandă. Aici actele falsificate, inclusiv diploma, îi dau posibilitatea să lucreze în continuare. Pentru Peter-băiatul, viața continuă cam la fel, fără prieteni, izolat, dar anii de studiu își spun cuvântul, și ideea tatălui său de-a răpi o nouă copilă, îl face să înțeleagă adevărul. Ai zice că viața lui, mai ales după moartea tatălui va fi altfel, dar…

  Între timp Denise și Sally, descoperite de poliție, sunt duse la un centru psihiatric, unde medicii Jan și Tom, încearcă să afle amănunte despre viața lor. Întâlnirea lui Denise cu părinții ei nu decurge bine, ei nu pot înțelege schimbarea ei totală. Toate astea o fac pe Denise să se sinucidă, dar părinții ei nu o acceptă pe Sally, lăsând-o la spital.

  Jan și Tom, care nu aveau copii o adoptă, îi schimbă numele din Mary Norton în Sally Diamond, și se mută într-o localitate mică, unde lumea nu-i cunoștea. Jan văzând că este retrasă și introvertită vrea s-o trimită la facultate, să cunoască alți oameni, să-și facă prieteni, să ducă o viață normală, dar Sally se teme și tatăl ei o aprobă. Poate că Jan ar fi insistat mai mult dar moare, iar Sally și Tom își duc viața în același mod. Pentru Tom, cu toate că o iubea, Sally a fost tot timpul ca un studiu de caz, un caz pe care-l avea la îndemână și de viața căruia putea decide. Tot un abuz dar “mai cu mănuși de catifea”.

  Moartea lui va aduce o serie de evenimente. Ajutată de prietenele mamei ei și de mătușă, va reuși să se redreseze, chiar să-și facă prieteni în sat.

  Apariția lui Mark și a lui Peter bulversează lucrurile. Sally se bucură că are un frate, dar va putea Peter să fie fratele ei sau viața dusă își va spune cuvântul? Iar Mark îi va dezvălui și multe alte lucruri neștiute de ea.

  Cine este Mark? Ce legătură are cu Sally? Ce se va întâmpla cu el? Ce se întâmplă cu Peter? Cum își continuă viața? Dar mai ales ce se întâmplă cu Sally? Va reuși să-și revină?

   Sau după cum spune ea însăși:

“Aveam dreptate să nu mă încred în nimeni. În final m-au dezamăgit cu toții. Au păstrat ori și-au spus secrete pe la spatele meu. Am devenit din nou surdă. Nu mai vorbesc cu nimeni și mă prefac că nu-i aud cum șoptesc.”

  Dar nu pot povesti mai multe, e prea tulburător totul, va trebui să citiți cartea și să trăiți cu personajele fiecare pas.

  Iată și păreri avizate:

“Întortocheată și cu răsturnări de situație, întunecată și palpitantă – nimeni n-o va uita pe Sally Diamond.” (Graham Norton)

“O lectură grozavă… ce personaj uluitor!” (Anthony Horowitz)

“Liz Nugent scrie superb și se numără printre cei mai buni povestitori din lume.” (Donal Ryan)

“Sunt în admirație – o carte vie, ritmată, tensionată, dar foarte emoționantă.” (Marian Keyes)

“Un roman minunat… Liz Nugent e o comoară.” (Shari Lapena)

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, cartepedia şi cărtureşti

Recenzii cărți

***Arcidalia Ghenof(Arci)***Sunt o mamă şi o bunică împlinită, pe primul loc fiind întotdeauna familia. Îmi place muzica de calitate, îmi plac călătoriile (din păcate acum doar virtual), îmi place să-mi fac prieteni cu aceleaşi preocupări ca şi mine. Dar marea mea pasiune (aproape un drog) sunt cărţile, citesc orice gen, dar preferatele mele rămân thrillerele. Lecturile m-au ajutat întotdeauna să evadez din cotidian şi să trec peste toate greutăţile. Şi aşa, ca să închei un cerc, în adolescenţă am colaborat la o revistă, acum la un site care simt eu că mă reprezintă, chiar dacă de mult timp nu mai pot purta tocuri. Mă bucur să fac parte din echipa voastră! (mai întineresc şi eu puţin)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.