Stăpânul otrăvurilor Sidney Gottlieb si proiectele CIA pentru controlul minții – Stephen Kinzer – Editura RAO – recenzie

Stăpânul otrăvurilor Sidney Gottlieb si proiectele CIA pentru controlul minții

Autor: Stephen Kinzer

Editura: RAO

Anul apariției: 2022

Nr. pagini: 424

Categoria: Istorie Universala

  Cartea Stăpânul otrăvurilor are ca subiect de sinteză activitatea celui mai de temut coordonator al departamentului Diviziei de Servicii Tehnice, din cadrul CIA, punând bazele și determinând o traiectorie neașteptată programului MK-ULTRA. Puține studii istorice menționează implicarea savantului Sidney Gottlieb în cele mai sinistre operațiuni secrete din perioada interbelică și postbelică, perioada cea mai întunecată și plină de temeri justificate. De menționat faptul că personajul central din relatările regăsite aici, apare într-o altă carte intitulată Cei mai răi din lume – un ghid al celor mai periculoase și dezgustătoare persoane, locuri și lucruri de pe pământ, unde este numit ”cel mai nebun savant nebun”, un loc meritat prin activitatea desfășurată într-un program care avea ca scop: controlul minții, asasinate, droguri, LSD.

  Autorul îi recunoaște, cu reticență meritul ”de a fi suficient de deștept să lucreze pentru o organizație care nu doar că i-a permis să otrăvească și să ucidă oameni cu un asemenea aplomb, ci l-a protejat de consecințele care l-ar fi așteptat pe orice alt sociopat”.

  Pentru a înțelege programul de armament biologic, trebuie să înțelegi climatul în care acesta a apărut – laboratoarele pentru Armament Biologic ale Armatei, parte a Serviciului pentru Armament Chimic au luat naștere ca urmare a temerilor datorate rapoartelor primite cu informații înfiorătoare din Asia pe parcursul anului 1941, unde forțele japoneze foloseau germeni ca armă în China. Aici erau uciși mii de soldați și civili ca urmare a detonarii cu bombe fabricate la dimensiuni mici, având ca element de baza antraxul, otrăvirea sursele de apă cu virusul holerei și răspândirea cu insecte infectate. Necesitatea unor măsuri care să oprească o posibilă ofensivă cu un armament necunoscut, devine vitală pentru acea perioada.

  Armamentul chimic , care provocase cel puțin un million de victime în Primul Război Mondial, era deja bine cunoscut, dar armamentul biologic, interzis la Protocolul de la Geneva din 1925, era o noutate în epoca modernă. Merck a tras concluzia că SUA trebuie să intre în acesta competiție, “ Valoarea armamentului biologic va rămâne o chestiune discutabilă până când va fi dovedită sau infirmată”, a susținut el într-un mesaj amplu. “Nu există decât o singură cale logică de urmat, și anume studierea posibilităților acestui tip de armament din toate unghiurile”.

  Primele capitole ale cărți ne prezintă o imagine a savantului cu trăsături umane bine conturate, care ne justifică și nu pregătesc cititorul pentru ororile comise ulterior. Nici ultimii ani ai vieții acestuia, după retragerea din activitate, nu se remarcă prin cruzimea, imoralitatea și lipsa discernământului sau a respectului pentru viață, trăsături care au marcat cei peste cinzeci de ani de activitate ai acestuia. Rămâne un mister, o personalitate ce scapă înțelegerii prin contrastele uimitoare, greu de acceptat ca fiind parte a unui întreg.

  Încercarea celor de la MK-ULTRA de a găsi o tehnică prin care să îi facă pe spioni și asasini să creadă că sunt nevinovați de ororile pe care le comiseseră de fapt, asigurând astfel misterul din spatele acestora, este doar unul dintre demersurile dezvoltării controlului minții, parte căreia savantul Sidney Gottlieb s-a dedicat cel mai mult.

  Pierduți în zona confuză de la granița dintre fantezie și adevărul despre controlul minții, ei nu au reușit să vadă ficțiunea ca produs al imaginației creative. Ei credeau că tot ceea ce putea fi conceput în imaginație, putea deveni realitate în lumea agenților secreți. MK-ULTRA a fost o tentativă de a inventa o nouă realitate.

  Folosindu-se de dezvoltarea tehnologică aflată în plin avant în aceea perioadă, agenții o adaptează, conform unor standard foarte joase, într-o adevărată tehnologie torționară. Experimentele pe subiecți umani considerate necesare pentru o funcționare optimă a acesteia, dovedesc degradarea umană la care s-a recurs din motive ”pur patriotice”.

  Având la dispoziție o mulțime de germeni letali sau neutralizați, Sidney Gottlieb creează, printre altele, trusa pentru asasinat.  După o serie de încercări ajunge la concluzia că unii compuși pot deveni nedetectabili, invizibili, administrați inteligent, utilizarea lor nu genera suspiciune, în concluzie unealtă ideală pentru un asasinat perfect.

“Pe parcursul anului 1968, doctorul Gottlieb a continuat să domnească peste imperiul de oameni de știință care colindau încă vagaunile din întreaga lume în căutarea a noi rădăcini și frunze ce puteau fi pisate și amestecate pentru a găsi noi metode de a ucide” se spune într-un studiu despre serviciile de informații americane din acea perioada. “ În laboratoarele pentru studii comportamentale, psihiatrii și psihologii au continuat să facă experimente. Reveniseră la o direcție de cercetare anterioară: implantarea electrozilor în creier…”

  Gottlieb a fost un produs al lumii în care s-a născut, deciziile luate ca urmare a unor convingeri personale nu justifică moartea atâtor oameni, prinși într-o lume pe care poate nu au înțeles-o, dar pe care, în mod cert, voiau să o vadă că merge mai departe, că există un viitor.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

Stăpânul otrăvurilor Sidney Gottlieb si proiectele CIA pentru controlul minții