Tati, nu pleca! de Radu Chivulescu – Editura Story Craft- recenzie
Tati, nu pleca!, de Radu Chivulescu – Editura Story Craft- recenzie
Tati, nu pleca!
Autor: Radu Chivulescu
Editura: Story Craft
Data apariției: 2023
Număr de pagini: 322
Radu Chivulescu este psiholog și psihoterapeut de mai bine de 10 ani, lucrând constant cu copiii și în zona de educație. Asta l-a ajutat să se inspire și să abordeze tema din cartea Tati, nu pleca! ca ceva natural, firesc, educativ. Personal, mi se pare că aceasta carte e de un real folos pentru a înțelege ce e în sufletul unui copil în cazul unui divorț. Traumele pot fi imense, pot rămâne permanente, de aceea este foarte important pentru părinți să știe cum să gestioneze situația.
David este un băiat foarte năstrușnic, iar la cei 7 ani ai săi, curiozitatea și aventurile sunt viața lui. Așa că atunci când îi vede pe tatăl său și pe bonă făcând sex în bucătărie și redă acest lucru printr-un desen la școală, lucrurile nu sunt tocmai roz. Bineînțeles, el habar nu are exact ceea ce a văzut, însă realizează că nu e de bine atunci când mama sa îl dă pe tatăl lui afară din casă. Certurile dintre cei doi, dar faptul că David e la mijloc, îi învață să gestioneze această despărțire în mod mai matur decât se așteptau.
David este cel mai afectat, dat fiind faptul că el își dorește ambii părinți aproape, dar și bona, la care ține foarte mult. Însă de fiecare dată când deschide acest subiect de față cu mama sa, lucrurile se strică, declanșându-i o stare extremă de nervozitate.
”O iubesc pe Carla, dar nu vreau să o pierd pe mami, se gândește el înghițind în sec. Poate îi trece supărarea lui mami și o să o lase să vină înapoi.
Dar până atunci, mami a zis: ori ea, ori Carla. Și era serioasă. Nu te pui cu mami când e serioasă! David se întoarce și începe să urce treptele în viteză, dar cu grijă să nu facă zgomot. N-ar vrea ca mama să îl audă. Cu fiecare treaptă e tot mai hotărât.Vreau să o păstrez pe mami. Și vreau să îl păstrez și pe tati. Și vreau să nu mai fie supărați. O să fiu băiat cuminte ca să nu se mai certe din cauza mea.”
Toate emoțiile din familie se transferă asupra lui David, care resimte o stare de vinovăție. El nu știe de ce s-au certat părinții săi, nu înțelege noțiunea de înșelat. El crede că s-a comportat urât și din cauza sa, totul este distrus. Așa că încearcă sa facă tot posibilul să îi împace. Iar asta implică și o cină romantică, și tot tacâmul. David este un copil foarte precoce, dar este un copil, până la urmă. El are anumite tabieturi și i se pare foarte ciudat să fie nevoit să le schimbe. Totodată, vede că tatăl său este alungat și nu își dorește acest lucru. E foarte dificil, mic fiind, să înțelegi că relația dintre ai tăi nu mai funcționează.
Și ai mei au divorțat, însă eu eram mult mai mare și conștientizam. La 13 ani ești totuși adolescent și gândești altfel, înțelegi conceptul. Însă la 7 ani ești mult prea mic. Oarecum, m-am regăsit în această carte și mi-a plăcut, însă cred că este varianta ideală. Da, mama reacționează uneori exagerat, face anumite greșeli și se dă nevinovată, când de fapt nu e. Însă situația în sine e rareori așa în realitate. În viața de zi cu zi, treaba e mult mai tristă, certurile sunt mult mai dese, se ajunge la violență, copiii sunt neglijați și nu interesează pe nimeni de ei. Este complicat, lucrurile nu merg chiar atât de lin. Ședințele de terapie nu sunt ceva obișnuit la noi, deși poate că ar trebui.
”Mami o să fie supărată. Nu o să mai vrea să fie mămica mea. Dacă mă văd cu Carla nu o să mai vrea să mă mai vadă, cum nu vrea să-l mai vadă nici pe tati.”
David se simte cumva împărțit între adulții din viața sa, iar acest lucru își pune amprenta pe comportamentul său. Tocmai de aceea are probleme și la școală, Toate se răsfrâng asupra sa, iar părinții săi, deși vor să îl protejeze, uneori par să nu facă față. Tocmai de aceea, nervii, suferința și depresia răbufnesc.
Tati, nu pleca! este o carte ce poate fi de mare folos adulților ce trec prin această situație. Mie mi s-a părut foarte utilă și foarte bine explicată. Da, e greu să anticipezi emoțiile și sentimentele, însă cred că ne putem educa emoțional. Cred că există viață după divorț, indiferent de caz. Copilul sau copiii nu trebuie să fie trași la răspundere pentru ceva ce nu pot controla. În plus, sentimentul acela de vinovăție nu trebuie să existe. Da, viața se schimbă, însă trebuie să le explicăm în ce condiții și să îi asigurăm de iubire necondiționată.
Divorțul, despărțirea sau separarea pot duce la traume profunde, ce îi urmăresc pe cei mici până în viața de adult. Tocmai de aceea, situația trebuie gestionată cu calm. Cei mari trebuie să fie răbdători, iar cei mici trebuie să fie înțelegători. Situația e dificilă pentru toată lumea și nu vrea nimeni să o facă mai grea decât este deja.
Carte disponibilă pe site-ul Story Craft
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia şi cărtureşti, librărie.net
Mulțumesc pentru recomandare!