Viața mea în librăria Morisaki de Satoshi Yagisawa - Editura Litera

Viața mea în librăria Morisaki, de Satoshi Yagisawa – Editura Litera – recenzie

Viața mea în librăria Morisaki
Autor: Satoshi Yagisawa
Editura Litera 
MORISAKI SHOTEN NO HIBI
Traducerea: Iolanda Prodan
Număr pagini: 221
  SATOSHI YAGISAWA (Chiba, Japonia, 1977) locuiește în Tōkyō. Romanul său de debut, Viața mea în librăria Morisaki, a câștigat premiul literar Chiyoda și a fost ecranizat. În prezent, este în curs de publicare în 22 de țări.
  Totul va începe atunci când adevărul șocant va veni din partea iubitului său. Calm, ca și o conversație normală, el o va anunța: -,,Eu…mă însor.”
Bun, tânăra nu va realiza ce se întâmplă pe moment. Cum se însoară? Pe ea nu a cerut-o în căsătorie! Despre ce e vorbește iubitul ei?
,,-Poftim?
-La anul eu mă însor.mi-a repetat el, relaxat.
-Deci, cine cu cine se căsătorește?
-Eu. Mă însor cu iubita mea?
Ha? am făcut în sinea mea, încasând lovitură din plin.
-Și cine e iubita ta?”
 
  Când nonșalant și fără nici o remușcare Hideaki o anunță că are o iubită în alt departament, unde lucra, și că este cu ea de mai bine de doi ani,Tatako nu va mai reuși să caute justificări iubitului ei. Ea a fost doar pansament pentru rană? Întâlnirile lor erau la apartamentul fetei, relația lor nu o știa nimeni din firmă. Oare aici a greșit când nu a dat importantă acestui aspect? Nu mai contează. Nu va îndrăzni să îi ceară socoteală, mai ales că o anunță senin că ei doi pot continua să se întâlnească.
  Atunci când înfrântă și fără a mai avea puterea să îl vadă la birou pe fostul său iubit și logodnica sa,Tatako va demisiona și va intra într-o depresie profundă. Scopul ei la douăzeci și cinci de ani? Acela de a dormi cât mai mult, pentru a nu mai plânge și a-și aduce aminte, iar și iar, de adevărul dureros.
  Cel care îi va întinde un colac de salvare este chiar unchiul său zăpăcit, Satoru, fratele mamei sale. Acesta a moștenit librăria Morisaki de la tatăl său. Aflată în familie de trei generații, într-o clădire veche de lemn, cu o cameră la etaj folosită ca depozit, este afacerea și pasiunea lui Satoru.
Acesta își dedică tot timpul librăriei și cărților, mai ales că a fost părăsit de soția sa fără nici o explicație.
   Astfel, fără să știe că ea de când s-a născut a devenit ,,îngerul ”salvator al unchiului său, acesta nu va pregeta să își cheme nepoata la el pentru a o ajuta cu problema căreia nu îi poate face față singură.
  Etajul librăriei unchiului devine refugiul său. Odată cu descoperirea cărților, Tatako va începe să  redescopere puterea de a merge mai departe, încrederea în ceilalți, încrederea în ea și în propria viață. Va descoperi ceva incredibil, ceva ce nu știa despre acea parte a orașului Tokyo. Va descoperi cel mai mare cartier al librăriilor și al anticariatelor din lume.
  ”Așteptând la semafor, am privit curioasă în jur. Peisajul mi s-a părut ciudat: de-o parte și de alta a bulevardului (unchiul îmi spusese că se cheamă Yasukuni), erau numai librării și anticariate, perete în perete. Oriunde aș fi întors capul, la dreapta sau la stânga, erau numai prăvălii cu cărți.

  De obicei, abia dacă vedeai câte o librărie pe o stradă, dar, acolo, mai mult de jumătate din clădiri adăposteau prăvălii cu cărți. Firește, erau și librării uriașe, precum Sanseidō sau Shosen, dar cele care îmi atrăgeau atenția erau anticariatele mici și înghesuite unele în altele, care păreau strivite de clădirile impunătoare. În direcția opusă, spre Suidōbashi, câțiva zgârie-nori găzduind birouri făceau priveliștea și mai stranie.

  Uimită de locul în care ajunsesem, am traversat strada pe la trecerea de pietoni plină de corporatiști ieșiți să mănânce în pauza de prânz și am început să merg pe trotuar, prin fața unui șir lung de librării. Pe la jumătatea drumului m-am oprit, așa cum mi-a spus unchiul Satoru, și am intrat pe o stradă mai mică, Sakura, plină și ea de prăvălioare cu cărți. «Am ajuns în raiul anticarilor», mi-am spus în sinea mea.”

  Când va descoperi librăria unchiului său,Tatako va recunoaște că este imposibil să locuiască în acea cameră de la etaj, unde literalmente este îngropată în cărți. Întunecoasă, îngustă și sufocantă, odaia păstra un iz de cărți vechi și igrasie.Tânăra nu a citit până acum. Nu înțelege discuțiile pasionale despre cărți pe care le poartă clienții fideli ai librăriei.Când înfrântă și nereușind să își revină va încerca să combată această stare citind o carte, dar nu orice carte, o carte a unui autor foarte greu de înțeles. Pentru ea a fost începutul a ceva frumos. Pasiunea sa pentru cărți și autori japonezi se va deschide, iar discuțiile pătimașe cu unchiul său o vor scoate încet, încet din depresie. Tatako va reuși să observe și ce este în jurul ei, își va da seama că și unchiul ei încă suferă după soția lui care l-a părăsit. Va încerca pe cât posibil să îl ajute.
  Tânăra își va face o prietenă, va ieși la cafea. În localul său preferat va da peste un alt suflet frânt, Akira. Acesta era un client al librărie de cărți, dar fata nu l-a remarcat, citind neîncetat atunci când nu avea clienți în librărie. Oare așteaptă și acum să se reîntoarcă la el fosta iubita sau poate o așteaptă pe ea când vine la cafea? Va reuși să îl ajute pe tânăr să treacă peste dezamăgiri sau va cădea chiar ea în capcana dezamăgirii?
 Tatako își va caută un nou loc de muncă, un apartament, iar în ciuda rugăminții unchiului de a rămâne la el, fata va începe o nouă perioadă din viața ei.
  Întoarcerea bruscă, după cinci ani a mătușii sale în librărie, dar refuzul său de a locui împreună cu unchiul o va determina să descopere ce s-a întâmplat. Unchiul său nu și-a căutat soția, iar acum nu a întrebat-o nimic despre dispariția sa. Ce va descoperi Tatako despre mătușă și motivele care au determinat-o să plece sunt foarte dureroase, iar consecințele o vor face să încalce o promisiune.
  Acest autor japonez este foarte realist la fel ca majoritatea operelor japoneze. Descrierea acestui cartier tihnit, plin de cărți, liniștea anticarilor, ajutorul pe care și-l dau reciproc, este în echilibru cumva cu clădirile moderne apărute. Durerile, suferințele, decăderea și renașterea vieții este minuțios redată.
  Recomand această carte ca un pansament de pusă la rană. Cu siguranță această carte este despre iertare, acceptare și puterea de a merge mai departe.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: cartepedia şi cărtureşti, librărie.net

Recenzii cărți

4 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.