Ziua răzbunării de John Grisham – Editura Rao – recenzie

Ziua răzbunării de John Grisham – Editura Rao – recenzie

by -
9
Ziua răzbunării de John Grisham

Ziua răzbunării, de John Grisham – Editura Rao – recenzie

Ziua răzbunării

The Reckoning

John Grisham

Editura Rao – 2019

Traducere: Gabriel Stoian

Număr pagini: 490

  Ziua răzbunării de John Grisham thriller.

  “John Grisham este autorul a treizeci de romane pentru adulți, o lucrare de nonficțiune și șase romane pentru tineret. Publishers Weekly l-a declarat „romancierul anilor ’90 cu cele mai remarcabile vânzări”, având în total 60 742 289 de copii vândute. Este, de asemenea, unul dintre cei doi autori care au vândut 2 milioane de copii la prima ediție a unei cărți. Romanul din 1992 al lui Grisham, The Pelican Brief, s-a vândut doar în SUA în 11 232 480 de copii. Într-un interviu din octombrie 2006 acordat lui Charlie Rose, Grisham a afirmat că de obicei are nevoie de doar 6 luni pentru a scrie o carte și că autorul său preferat este John le Carre. Grisham trăiește cu soția sa, Renee, și copiii săi, Ty și Shea, în casa lor în stil victorian din afară Oxfordului, Mississippi, sau la o fermă de lângă Charlottesville, Virginia.”

  Iată ce spune autorul despre romanul Ziua răzbunării, într-o scrisoare adresată cititorilor din lumea întreagă:
Dragă cititorule, acum 30 de ani, când am scris Și vreme e ca să ucizi, nu mi-am închipuit că vor urma atâtea altele după acest roman. Nici acum nu știu, ca să fiu sincer. Ziua răzbunării e romanul cu numărul 40 și, ca să sărbătorim această cifră rotundă, îi voi duce pe cititori acolo unde am început, în Ford County, Mississippi. Cu toate acestea, cartea este foarte diferită de celelalte, în primul rând pentru că acțiunea are loc înainte să mă nasc. În urmă cu mulți ani, am auzit despre o crimă fără sens petrecută într-un orășel din apropiere. Un bărbat apreciat în comunitate își ucide un prieten, și el o personalitate a locului. Motivul acestei crime nu este nici astăzi cunoscut. Povestea aceasta m-a urmărit de atunci și pentru că nu aveam toate datele, am făcut ceea ce face orice scriitor. Am „furat-o” și am completat spațiile goale. Adevărul este că nu știu ce s-a întâmplat cu adevărat. Ceea ce știu este că mi-a plăcut enorm să-mi închipui cum ar fi putut decurge lucrurile. Era o poveste prea bună că să o ignor. Sper că te vei bucura citind-o. Între timp, eu pregătesc romanul cu numărul 41 “(The Guardians, lansat pe 15 octombrie în Statele Unite). – John Grisham

  “Pete Banning este fiul preferat al orașului Clanton – erou decorat în cel de-al Doilea Război Mondial, exponent al unei familii importante din zonă, fermier de succes, tată, soț și totodată membru de vaza al Bisericii Metodiste. El revine acasă din război, în orășelul său natal din Mississippi, și îl ucide pe predicatorul metodist al comunității aparent fără niciun motiv. După ce este condamnat, confruntându-se cu moartea prin electrocutare, respinge oferta guvernatorului de a-i fi comutată pedeapsa dacă își divulgă motivul și singura sa declarație – în față șerifului, a avocaților săi, a judecătorului și a familiei – rămâne „Nu am nimic de spus“. El pare să nu se teamă de moarte și e gata să ia cu el în mormânt motivul secret al crimei comise.”

  “Călătoria incitantă prin care ne însoțește John Grisham ne poartă din junglele din Filipine și tranșeele războiului până în lumea plină de secrete a unui azil de boli mintale și sălile de tribunal în care avocațîi încearcă disperați să îi salveze viață lui Pete Banning.”

  Deși este diferită de tot ceea ce a scris până acum, povestea lui Grisham “m-a prins”. Am citit-o cu plăcere amintindu-mi de ceea ce citisem în “Pe Aripile Vântului” sau în “Coliba Unchiului Tom” și tot ca atunci am rămas uimită de viața, educația, credințele, convingerile sudiștilor total diferite de nordiști.

   Familia lui Pete Banning, prietenii lui, avocații, oamenii care lucrează pe moșie, relațiile cu băncile și firmele de avocatură, aceleași din tată în fiu, dar mai ales atmosfera din tribunale și sălile de judecată, culminând cu pedepse arhaice, toate pot părea ciudate, dar sunt specifice anilor “30 din Mississippi.

  Romanul este scris în 3 părți: ”Crima”,”Osuarul”, și “Trădarea”, structurate și poziționate interesant în parcursul cărții.

   Prima parte “Crima” debutează cu momentul în care Pete Banning, un fiu iubit și respectat al orașului, după ce își pune lucrurile într-o relativă ordine, îl împușcă pe reverendul Dexter Bell. Acesta era căsătorit, avea 3 copii și era de 5 ani la Biserica Metodistă din Clanton. Ambii erau oameni buni care se remarcaseră în domeniile lor, erau iubiți și respectați în comunitate. Cu atât mai surprinzătoare este crima, comisă cu sânge rece, fără nici o explicație, pentru că Pete refuză orice  discuție despre motivație.

   Avocații lui Pete nu reușesc să-l facă să spună nimic, să aducă un argument sau o motivație. Nu-l înduplecă nimic, nici copiii, cărora le refuză orice întrebări despre subiect, nici sora lui Florry, căreia îi cere doar să fie administratorul averii și să- i ajute pe copii să termine școala și să-și vadă de viață. Cu toate eforturile avocaților, în lipsa oricăror explicații, Pete este condamnat la moarte prin electrocutare.

   Ținând cont că Liza este închisă de peste un an într-o clinică psihiatrică și numai el are dreptul s-o vadă, povestea te duce cu gândul la un triunghi amoros, mai ales că despre reverend se șoptea că ar fi fost atras de sexul frumos și și-ar fi înșelat soția.

   A două parte “Osuarul” povestește mai multe despre protagoniști, începând cu copilăria lui Pete, dragostea lui cu Liza, apariția celor doi copii Joel și Stella, încercările lor de-a mai avea copii, pierderile de sarcini.

   Oarecum totul părea un basm: căsătoria ușor scandaloasă pentru acele vremuri, diferitele țări în care locuiseră pentru că Pete era trimis de armată, dar moartea părinților îl readuce în Clanton să se ocupe de fermă și de oamenii care locuiau în ea.

   Viața lor continuă aparent fără probleme, dragostea celor doi e la fel de mare, dar izbucnește al doilea război și Pete e chemat la arme. Poate putea să rămână  acum acasă, dar onoarea lui era foarte importantă.

   Este trimis în Filipine, participă la cumplita bătălie din peninsula Bataan, unde hotărârile greșite și acțiunile șefilor duc la predarea americanilor către japonezi. Doar că japonezii nu-i tratează ca prizonieri de război, îi chinuie, îi ucid cu plăcere sadică din cel mai mic motiv, îi infometează. Mulți mor pe drum alții în lagărul – închisoare O”Donell.

   Ororile de acolo sunt de nedescris, totuși pe cei mai în putere japonezii îi îmbarcă pe o navă cu ideea de  a-i duce în Japonia ca mână de lucru.

   Nava este scufundată, Pete și un tovarăș de-al lui sunt salvați din ocean de un pescar filipinez (filipinezii îi urau pe japonezi), ajutați să ajungă la mal și trimiși în munți unde erau trupe de gherilă. Luptă fără încetare, este rănit și  în final găsit de trupele americane și dus la un spital din Germania unde doctorii reușesc să-l salveze.

   Inițial, Liza fusese înștiințată că Pete a murit, șocată la început se întărește pentru copii și-și continuă viața. Se ocupă de câmp, de grădina, are discuții lungi cu reverendul, care venea zilnic uneori singur, alteori cu soția, merge mult în oraș cu mașina condusă de un șofer negru, nepotul femeii din casă, în general încearcă să ducă o viață normală.

   Vine al doilea “șoc” când este anunțată că Pete trăiește și este în spital în Germania. Sosirea lui acasă bucură pe toată lumea, familie, comunitate, dar ușor, ușor lucrurile se schimbă.

   Liza are o cădere nervoasă, Pete o internează la un spital – azil de psihiatrie, trage niște sfori și e numit tutorele ei și peste un an nu lasă pe nimeni s-o viziteze sau să vorbească cu ea. Sora lui și copiii, mari de-acum, încearcă să afle ce se întâmplă, de ce a clacat Liza, dar Pete este un tip tăcut și în familia lor lucrurile nu se discutau, tăcerea și secretomania erau stăpâne.

   Totul culminează cu uciderea reverendului și din nou totul pare rezultatul unui triunghi amoros.

   Și-acum urmează partea a treia “Trădarea”, o parte zbuciumată din cauza acțiunilor prezente ale protagoniștilor, dar și urmărilor faptelor din trecut.

Joel și Stella o mai au pe mătușa lor dar nici o întrebare nu are răspuns.

   Între timp soția reverendului, recăsătorită acum, cere despăgubiri și cu toate eforturile avocaților lui Pete, copiii vor pierde proprietatea. Regretă amândoi, dar nu sunt foarte distruși mai ales că o nouă întâmplare îi face să nu mai dorească să stea acolo.

  Liza fuge de la clinică, vine acasă, o caută pe Florry, se destăinuie și apoi se sinucide.

  Florry pleacă și ea și se stabilește la prietena ei la New Orleans, prea bolnavă să mai stea la fermă. Joel dă pământul ei în arendă, și-și continuă cu toții viața.

  Înainte de-a muri, Florry le spune povestea încredințată de Liza, desferecând tainele trecutului, care sunt de-a dreptul nebănuite și șocante.

   Urmarea este că Joel și Stella își promit  să discute totdeauna deschis totul, să nu se ascundă unul de altul indiferent ce vor face în viață și unde îi va duce soarta. Pentru că lipsa de comunicare, secretele, tăcerile, lucrurile ascunse, pudoarea, minciunile, le-au distrus familia schimbând totul.

   Povestea adevărată, tainele trecutului, ale căsniciei, tăcerile personajelor, ușor de înțeles în contextul epocii și al vremurilor, vor  scoate la iveală o poveste șocantă.

   Și din nou ajungi la concluzia că urmările greșelilor din trecut au repercursiuni în prezent.

Merită să citiți cartea și pentru povestea ei, dar și pentru paginile de istorie din ea.

Mie sincer mi-a plăcut foarte mult, m-au impresionat și m-au șocat faptele și motivațiile care au condus la actul final.

Iată și câteva păreri avizate:

   “Misterul unei crime, drama unui proces, o saga de familie….Ziua Răzbunării este argumentul lui Grisham, cum că nu este doar un scriitor de thrillere banal”(UȘA Today)

  “John Grisham e unul dintre cei mai buni povestitori pe care îi are Statele Unite.”(The New York Times Book Review)

Cartea o găsiți pe site-ul Editura Rao

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți John Grisham

Recenzii cărți thriller

#johngrisham

#recenziicarti

#bookreview

Ziua răzbunării de John Grisham recenzie.

***Arcidalia Ghenof(Arci)***Sunt o mamă şi o bunică împlinită, pe primul loc fiind întotdeauna familia. Îmi place muzica de calitate, îmi plac călătoriile (din păcate acum doar virtual), îmi place să-mi fac prieteni cu aceleaşi preocupări ca şi mine. Dar marea mea pasiune (aproape un drog) sunt cărţile, citesc orice gen, dar preferatele mele rămân thrillerele. Lecturile m-au ajutat întotdeauna să evadez din cotidian şi să trec peste toate greutăţile. Şi aşa, ca să închei un cerc, în adolescenţă am colaborat la o revistă, acum la un site care simt eu că mă reprezintă, chiar dacă de mult timp nu mai pot purta tocuri. Mă bucur să fac parte din echipa voastră! (mai întineresc şi eu puţin)

9 COMMENTS

  1. Multumesc Alina si Vero,chiar mi-a placut cartea iar explicatia este socanta si tulburatoare.

  2. După ce am citit recenzia ta, vreau sa citesc romanul ! Felicitări pentru minunata prezentare !

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.