Zona zero de Lavinia Calina-Editura Herg Benet
Zona zero de Lavinia Călina
Titlul original: Zona zero
Editura: Herg Benet
Anul apariţiei: 2015
Număr de pagini: 236
RECENZIE CITITOR
Prezentare carte
De această tânăra autoare am auzit de la o foarte bună prietenă care a citit, dacă nu mă înşel …şi recenzat ”Copiii întunericului” volumul 1 din seria ”Neamul Corbilor”.
M-a ispitit, aşa că, la Gaudeamus 2015 am cumpărat ultima ei apariţie. Cu autograf, prin bunăvoinţa autoarei! Şi asta după ce, în prealabil, am cumpărat şi celelalte cărţi ale ei.
Am avut prilejul să o cunosc personal pe tânăra autoare, pe fugă-ce-i drept, dar sper că în viitor să se mai ivească ocazia să mai vorbesc cu ea… O persoană cu o imaginaţie bogată!
Ce vă pot spune despre “Zona zero”? Este o carte de sine stătătoare, nu face parte dintr-o serie.
Descrierea de pe copertă sună cam aşa:
“Lovită de un virus necunoscut, omenirea se află în pragul extincţiei. Paraziţii, cei atinşi de boală, sunt ei înşişi cea mai mare primejdie faţă de puţinii care au reuşit să supravieţuiască. Iar lupta este aprigă.
Pentru Elena, pierderea soţului la atât de scurt timp după ce s-a căsătorit din dragoste a însemnat punctul de pornire pentru o transformare care ar fi părut fără închipuire până atunci: salvarea grupului pe care va ajunge să îl conducă, refugiată într-unul dintre ultimele bastioane ale umanităţii presupune şi o voinţă de fier dincolo de limitele de care credea că nu este capabilă să treacă. Întâlnirea cu doi fraţi, tânărul Vlad şi adolescenta Vanessa, va fi punctul de cotitură înspre decizia ultimă.
Pe cine mai poate salva?
Ce forţă îi poate da dreptul să se joace cu vieţi inocente?
Poate să îşi regăsească sentimentele de iubire în pofida apocalipsei care pare să fi distrus totul în calea ei?
Care este soluţia pentru Zona zero?”
Aceasta fiind descrierea, cum aş fi putut eu să rezist?
După ce am amânat citirea acestei cărţi pentru ceva timp, zilele trecute am hotărât să o citesc. Nu am avut aşteptări foarte mari. Nu ştiu de ce, dar sunt sceptică în ceea ce priveşte autorii români.
Un prolog promiţător, şi în acelaşi timp de coşmar.
Creaturi sinistre, care muşcă oamenii şi-i transformă din oameni în mutanţi. Haos, teroare…asta simte Elena, ce se vede nevoită să-şi omoare soţul după ce a fost muşcat de una din acele creaturi…
Pe de altă parte, apare Vlad şi Vanessa — doi fraţi care trăiesc pe fugă, din ce apucă şi pe cât posibil departe de paraziţi. De cinci ani, Vlad este cel care are grijă de sora sa, de când mama lor a murit, trăind departe de restul oamenilor neinfestaţi, dar care ajung să se omoare între ei şi pentru un pic de mâncare.
Sunt găsiţi de Elena şi grupul ei, aduşi la bază, deşi se poate observa că între Vlad şi Elena este o animozitate instinctuală foarte puternică.
”Ochii tuturor păreau lipsiţi de speranţa, iar orice urmă de veselie părea să fi fost eradicată din ADN-ul tuturor. Cei prezenţi, păreau a se contopi unul cu celălalt. Erau toţi la fel. Toţi cunoscuseră moartea şi suferinţa. Nimeni nu fusese cruţat.”
Şocul cel mare al lui Vlad şi al Vanessei a fost să vadă cum un băiat acuzat de furt de mâncare pentru a treia oară, e aruncat pe mâna unui parazit într-o groapă unde era ţinut captiv… Mi s-a părut o scenă înfiorător de dură, grotească şi lipsită de umanitate. Recunosc totuşi, că era şi asta o formă de aplicare şi respectare a legilor în vremuri de război.
Dar să facem cunoştinţă cu Bastionul condus de Elena. Care în ultimul timp începe să nu mai meargă atât de bine… şi asta, se datorează în parte şi lui Sorin– fost şef al acestei Baze — ce-şi doreşte să se afle din nou la conducere, iar pentru asta este dispus la orice, absolut orice.
Hmm, cât de cunoscut sună!!!
Tot în acest timp, aflăm despre Zona zero– zona unde paraziţii nu au ajuns. Un vapor blindat, un fel de Arca lui Noe pentru umanitate. Şefii de acolo sunt cei ce stabilesc cine şi cum conduce o bază.
Vlad este din ce în ce mai furios pe Elena, fiind clar de partea lui Sorin… Şi nu e doar atât, crede că Elena este cea care-l vrea mort.
Îmi place acţiunea cărţii, care este intensă, alertă, redată prin fraze scurte, într-un limbaj mai necizelat uneori.
Veştile venite dinspre Zona zero sunt critice, puţini au şanse de supravieţuire din lupta cu paraziţii, dar adevărata întrebare este: Cine câştigă acest război? Omenirea sau paraziţii?
Citind această carte vă veţi delecta cu o lectură alertă, plină de intrigi, dorinţa de putere a unora, sacrificii…
O carte pe care o recomand celor cu nervii tari, în primul rând.
Lavinia Călina reuşeşte cu siguranţă să ne facă pe noi, cititorii, să ne testăm rezistenţa la şocuri.
O carte căreia îi acord nota 9,8. Mi-a plăcut, mai mult decât m-am aşteptat.
Am citit o multime de pareri despre acest roman… cel mai mult m-au incitat comentariile de pe facebook-ul scriitoarei. Am trecut-o deja pe lista de lecturi pentru 2016, va fi cu siguranta o lectura incitanta – nu cred ca am mai citit ceva asemanator pana acum!
Sincer am rămas uimita de câtă imaginatie are aceasta tânara scriitoare!
Felicitari, Geo! Recenzia ta m-a convins ca e o carte foarte buna.
A fost o surpriza placuta aceasta carte. Curand iau la citit si alte carti ale autoarei.
Clar ca trebuie sa citesc cartea! Ador stilul Laviniei . Apreciez din ce in ce mai mult scriitorii romani de fantasy : Lavinia Calina, Simona Stoica („cosmarul vietii mele” – niciodata nu stiu ce are de gand sa faca cu personajele, dar ador starea de incertitudine!) , Oana Arion, Mihaela Cogalniceanu, Laura Nureldin, Adina Speteanu, Cristina Czeller ( o ador! ) .
Multumesc Geo!!!
Sa sti ca si pentru mine autorii noștri m-au surprins in mod placut. Si ma refer la cei din generatia tânara!
Ceva nou si proaspat. Nu am citit nimic scris de aceasta autoare, sper sa am ocazia, desi nu prea sunt genul cu mutanti, cu haos, adesea ma uimesc cartile acestea si ma surprind in mod tare placut. Felicitari pentru prezentarea intriganta!
Multumesc Cătălina! Sunt tare curioasa daca ai citit cartea intre timp…
Multumesc Geo, chiar eram curioasa in privinta acestei carti! Sunt sigura ca e bine scrisa, iar subiectul e foarte incitant!
Ma bucur ca v-am trezit interesul! Este o carte…surprinzătoare.
Mi-a placut foarte mult aceasta carte, iar finalul recunosc ca m-a marcat si am avut nevoie de ceva timp ca sa imi revin din soc :*.