Copii în armata nazistă, de Wilhelm Gehlen şi Don Gregory-prezentare

Editura:Meteor Publishing
Nr. pagini: 400
An apariţie: 2017

   Astăzi, poate părea un fapt extraordinar că în Germania, în perioada nazistă, şi copiilor li se cerea să-şi facă datoria pentru „Führer, popor şi patrie”, dar chiar aşa s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich.

  Cartea este autobiografia unui băiat, Wilhelm Gehlen, născut în Germania în 1933. Povestea vieţii lui cuprinde în special anii războiului, evenimentele trăite împreună cu familia şi vecinii, mulţi dintre ei militari.

   Membrii Tineretului Hitlerist erau, pentru părinţii lor, încă nişte copii. Pentru Hitler, ei erau înlocuitori convenabili ai soldaţilor maturi de la artileria antiaeriană care fuseseră trimişi pe front să compenseze îngrozitoarele pierderi suferite în luptă. Se poate spune chiar că proporţia victimelor făcute de atacurile bombardierelor uşoare în rândul acestor copii a fost la fel de mare ca în rândul celorlalte formaţiuni ale armatei germane.

   Cu ajutorul specializat al profesorului Don Allen Gregory, pasionat de istoria militară a Germaniei, Will Gehlen a rememorat amintirile din timpul războiului, aducând în faţa cititorului o perspectivă deopotrivă fascinantă şi rară asupra cursului vieţii din al Treilea Reich.

,,Această carte a fost scrisă la peste 50 de ani de la desfăşurarea evenimentelor înfăţişate în ea; de aceea, îl rog pe cititor să mă ierte dacă, în unele cazuri, am confundat datele sau locurile după atâta amar de vreme. De asemenea, am schimbat în mod intenţionat numele câtorva persoane, unităţi şi locuri pentru a proteja intimitatea celor care ar mai putea fi printre noi. Această carte înfăţişează cele trăite de mine ca membru al
Deutsches Jungvolk (Tineretul German) şi Hitlerjugend, Bann 39 (HJ; Tineretul Hitlerist, Regimentul 39), din Düsseldorf, în timpul şi imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Jungvolk era o organizaţie a Tineretului Hitlerist pentru băieţii mai mici, cu vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani. Povestea mea nu trebuie considerată o preamărire a naţional-socialismului. Am evitat, ori de câte ori a fost cu putinţă, să vorbesc despre evenimente de prost gust sau înfiorătoare care se găsesc prea adesea în diverse lucrări dedicate războiului.
Cititorului i s-ar putea părea extraordinar şi de necrezut faptul că naziştii le-au cerut copiilor să-şi facă datoria faţă de „Führer, Volk und Vaterland” [Conducător, popor și patrie] şi să contribuie la victoria finală a Germaniei, dar chiar asta s-a întâmplat. Lecţiile de la şcoală, în afară de materiile de bază, se învârteau în jurul identificării avioanelor (prietene sau inamice), strângerii de fier vechi, culegerii de plante medicinale, paradelor şi inspecţiilor, îndatoririlor curierilorşi antiaerienei uşoare (AA). Chiar strângerea gândacilor de
Colorado de pe câmpurile cu cartofi era considerată „muncă în slujba victoriei”.În anii aceia, Tineretul Hitlerist era pe câmp toată vara şi se poate spune că eradicarea acestor paraziţi din Germania se datorează
în special eforturilor şcolarilor şi şcolăriţelor care i-au strâns până în 1948. Astăzi, în Germania, nu se mai găsesc gândaci de Colorado.
În 1943 aveam zece ani, iar la acea vârstă noi, cei din Jungvolk, ştiam să schimbăm ţeava unei arme cu calibrul de 20 mm. Încărcam magaziile armelor şi duceam mesaje, adesea sub tirul aviaţiei inamice, între locurile de unde se trăgea sau la cartierele generale, atunci când liniile telefonice erau complet distruse.”

Sursa: Editura:Meteor Publishing

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti

****Coman Iasmina (Iasmy/Elis Ntco fb)-Admin. site/Editor coordonator/PR/Admin. grup Fb-Literatura pe tocuri**** Esenţele tari se ţin în sticluţe mici! Orientată spre prezent, dar şi viitor, cu picioarele pe pământ, dar şi idealistă. Optimistă până la extrem. Îmi place să dezvolt o idee prin intermediul discuţiilor, văd timpul ca pe o resursă finită şi iau în serios termenele limită. Pasionată de cărţi, muzică şi călătorii, ador stilul romance (contemporan, historical) thriller, istoric romanţat, YA, şi în general cărţile scrise bine. Mai nou, începe să îmi placă stilul fantasy, deşi nu am crezut că mă poate "prinde". Învăluită în mister, iubitoare de ciocolată cu piper. Îmi plac provocările! Şi aşa cum spune Octavian Paler: "Pasiunea n-are nevoie de motivări, ea nu cere neapărat să fie înţeleasă şi explicabilă, dimpotrivă, începe acolo unde nu mai e nimic de explicat, sfârşind abia când simte din nou nevoia de lămuriri." Vă aşteptăm alaturi de noi!

2 COMMENTS

  1. Mărturiile de acest gen pot fi uluitoare. Totuși, cred că adevărata istorie e alcătuită din astfel de trăiri.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.