Fata cu rochii înflorate - Lucian Dragoș  Bogdan
Literaturapetocuri.ro Autori români Recenzii cărţi Editura Tritonic

Fata  cu rochii  înflorate, de Lucian Dragoș  Bogdan – Editura Tritonic – recenzie

Fata cu rochii înflorate

 Lucian Dragoș  Bogdan

Editura Tritonic, 2018

Număr pagini: 228

   Fata cu rochii înflorate roman autor român.

   Lucian-Dragoş Bogdan (n. 16 iulie 1975, Alba Iulia), a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca. În prezent este educator şi coordonator la Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilităţi multiple Alba Iulia şi administrator al unei firme. Locuieşte în Alba Iulia. A debutat în 1991, în nr. 17 al ziarului Alba Forum cu povestirea „Triunghiul Bermudelor”. A mai publicat în Argos, CPSF Anticipaţia, Discobolul, EgoPHobia, Ficţiuni.ro, Galileo, Gazeta SF, Helion, Helion Online, Jurnalul de imagine, Luceafărul, Lumi Virtuale, Nautilus. Este prezent în Almanahul Anticipaţia 2016 şi în antologiile Argos Doi, Dincolo de orizont şi Exit. Povestiri de dincolo. În anul 2015 a primit premiul RomCon pentru cea mai bună povestire SF a anului 2014 („Dincolo de orizont”) şi premiul I la a XXX-a ediţie a Concursului Naţional de Proză Scurtă Helion („Doar atât: scriu”). Povestiri publicate în volumele:”Domino” ,”Domino2-Misterele Rasnovului,”Exit Plus-povestiri de dincolo,”Noir de București”,”Schițe de iubire”-antologie romance.Împreună cu Teodora Matei: ”Un străin în regatul Assert”,”Sindromul Charlotte.”,”Maya”,”Omul Fluture”.

   Cu Teodora Matei și Daniel Timariu: ”3.4”,și numai cu Daniel Timariu: ”Când penele roșii vor plânge. Ciudatul caz al umbrelor”.

   Romane semnate Lucian Dragoș Bogdan: ”Cartea Haosului”,”Parfumul Cracoviei”,”Frontiera 1”,”Frontiera 2”,”Ultimul Flux”(un roman din universul Frontierei),”Uneori când visez”,”Pânza de păianjen”, și seria “Vagabond: ”Vânătorii de capete”,”Apărarea Siciliană”și “Picătura Chinezească”,”Fata cu rochii înflorate”,”Femeia din portbagaj” scrisă împreună cu Jacky Schwartzmann.

   “Relația dintre Martin și Helga Lippmann nu mai merge de multă vreme. El e prea preocupat de carieră, în timp ce ea s-a consolat în brațele altui bărbat. Rămân totuși împreună de dragul fiicei lor, Elsa, până când o serie de evenimente îi determină să-și regândească toate planurile. Debusolată, Elsa își caută drumul alături de un grup de tineri dornici de senzații tari, în timp ce prietena ei, Kirsten, se străduiește s-o țină departe de pericole. În țesătura complicată din jurul familiei ajunge să fie prinsă și Gisela, o polițistă extrem de conștiincioasă în a-și face datoria, dar care privește cu reticență migranții ce ajung pe teritoriul Germaniei. Printre aceștia se numără Hussein și Anna, doi oameni pe care trecutul i-a învățat să privească altfel viața. Ce se va întâmpla când destinele lor se vor contopi cu ale protagoniștilor? Vor aduce echilibrul, ori vor tulbura și mai mult apele?”

   Primele cărți ale lui Lucian Dragoș Bogdan pe care le-am citit sunt cele din “Seria Vagabond” și “Pânza de păianjen”. Sigur auzisem de el, dar nefiind fan SF nu am fost tentată. Pe urmă am zis hai să vedem “Parfumul Cracoviei” un roman de dragoste superb. Așa că atunci când am văzut noul roman, cu un titlu interesant, cu o copertă excelent realizată și citind prezentarea de pe copertă am hotărât să văd despre ce e vorba.

   “Fata cu rochii înflorate” este o poveste despre dragoste, indiferență, uneori cruzime, trădare și iertare, o poveste din viață și despre viață.

Povestea se axează pe cuplul Helga –Martin, în jurul și în viața lor gravitând și alte personaje.

   La început îți dă impresia unei povești polițiste, pentru că Helga merge la poliție sesizând suspiciunea unei crime care va avea loc. În localitatea Unzhurst muriseră în anul ce trecuse șase bătrâni din anturajul tatălui ei. Bătrânii își țineau ziua la un local (altfel decât obișnuiau) și după câteva zile erau morți, aparent din cauze naturale. Helgăi i se pare ciudat și se teme pentru tatăl ei, urma ziua lui și mai ales că hotărâse s-o serbeze la un local (atipic pentru el).

    Gisela, polițistă, e tentată să nu o ia în serios, dar merge cu un coleg la ziua bătrânului, unde totuși nu vede decât distracție, nimic amenințător. Îi cunoaște familia, pe Martin, soțul Helgăi, pe Elsa fiica ei. Înconjurată de familia aparent fericită, Gisela se simte mai singură decât de obicei, mai ales că în urmă cu o zi, când asistase în gară la sosirea refugiaților, îi atrăsese atenția un sirian. Gisela, la fel ca mulți alți germani, nu era de acord cu refugiații, fusese greu pentru Germania să se pună pe picioare după căderea Zidului de la Berlin, apoi sosirea emigranților din alte țări ale Europei, acum nu știa dacă vor mai putea face față. Și totuși îi era și milă de oamenii aceia siliți să plece din casele lor, din țara lor de frica ororilor trăite.

   Nici în familia Helgăi lucrurile nu erau roz. La început a fost dragoste, dar părintii ei l-au sprijinit pe Martin în cariera de pictor, ea fiind nevoită să se adapteze. Părinții ei (chiar dacă mama ei va regreta ulterior) au fost de părere că rolul femeii este să-și țină casa, să-și crească copilul și mai ales să-și asculte soțul. Obediența inoculată o face să fie inițial de acord cu sarcasmele și cuvintele usturătoare ale soțului, să nu riposteze, să nu aibă coloană vertebrală. Nașterea Elsei înseamnă inițial depresie, apoi parcă o revenire, dar se ajunge la o viață goală de orice emoție, în afară de nervi, și de orice conținut.

   Este momentul când în viața Helgăi apare Rainer, mai întâi amant secret, apoi pe față, pe Martin nu-l deranjează pentru că oricum n-o mai iubea, avea și el viața și munca lui.

   Dar pentru “binele” Elsei se complac în situația unui trio, așteptând ca ea să crească și trauma divorțului să nu fie prea mare. Dar Elsa vede și simte doar lucrurile de suprafață și-l urăște pe Rainer că a intervenit în viața mamei, fără să înțeleagă că de fapt părinţii ei nu mai sunt demult un cuplu.

   Moare tatăl Helgai, exact așa cum presimţise și, deși pare o moarte normală Gisela va investiga și chiar va afla în timp ce se întâmplă acolo. Investigând îl reîntâlneşte pe sirianul din gară, omul deși locuia într-o rulotă, muncea și o adăpostise și pe Anna. O întâlnise pe Anna în gara din Ungaria și fata fragilă, cu aparență de copil, care purta numai rochii înflorate, îi amintise de surorile lui.

  Între Gisela și sirian se va înfiripa o relație, mai întâi de atracție, prietenie, apoi dragoste, amândoi oameni maleabili și sinceri, încercând să armonizeze cele două lumi, cele două culturi.

   Helga și Martin hotărăsc să divorțeze și Elsa disperată petrece mult timp cu prietena ei Kirsten. Povești între adolescente, interacțiuni cu un grup de tineri nemți, escapade în grup. Toate vor duce în final la violarea lui Kirsten de către cinci  tineri, care par sirieni. Până să se afle că cei cinci erau marocani, băieții cu vederi naziste atacă tabăra refugiaților, dar poliția intervine.

   Helga vrea să pună la punct casa tatălui și să se mute acolo, să divorțeze de Martin de comun acord. Dar Martin este diagnosticat cu cancer în fază terminală, mai are câteva luni și ea hotărăște să-i rămână alături. Are nevoie totuși de cineva să-l îngrijească permanent și Gisela i-o recomandă pe Anna, fata cu rochii înflorate.

   Anna are personalitatea ei, îl pune pe Martin la punct și încet între ei se înfiripă un sentiment de dragoste și o poveste care surprinzător va reuni familia, vindecând-o cumva.

Dar soarta intervine din nou…

Martin intră în comă și Anna este căutată de Interpol.

Nu vă spun mai mult deși, cum se spune,”din poveste mult mai este”!

   Dacă vreți să aflați de ce Helga a ajuns cu Rainer, de ce relația ei cu Martin s-a răcit, de ce Elsa se simte  nedreptățită? Care este povestea lui Kirsten? Ce se întâmplă între Gisela și sirian?

Și mai ales dacă vreți să aflați povestea Annei citiți cartea.

Aşa veţi înţelege şi de ce “Fata cu rochii înflorate”.

   Fiecare poveste de viață este interesantă, frumoasă și ciudată totodată. Dar important este cum poveștile se întâlnesc, se întrepătrund, se completează reciproc, cum influențează viața fiecărui personaj.

Lucian Dragoș Bogdan a scris o poveste despre vieți și destine, despre iubire și iertare, despre vindecare și speranță.

Cartea o găsiţi pe site-ul Editura Tritonic

Autori români

Recenzii cărţi

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libriselefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

 

***Arcidalia Ghenof(Arci)***Sunt o mamă şi o bunică împlinită, pe primul loc fiind întotdeauna familia. Îmi place muzica de calitate, îmi plac călătoriile (din păcate acum doar virtual), îmi place să-mi fac prieteni cu aceleaşi preocupări ca şi mine. Dar marea mea pasiune (aproape un drog) sunt cărţile, citesc orice gen, dar preferatele mele rămân thrillerele. Lecturile m-au ajutat întotdeauna să evadez din cotidian şi să trec peste toate greutăţile. Şi aşa, ca să închei un cerc, în adolescenţă am colaborat la o revistă, acum la un site care simt eu că mă reprezintă, chiar dacă de mult timp nu mai pot purta tocuri. Mă bucur să fac parte din echipa voastră! (mai întineresc şi eu puţin)

11 COMMENTS

    • Mi-a placut foarte mult.Si-mi place ca niciodata cartile lui Lucian Dragos Bogdan nu spun o poveste simpla.

  1. De dimineata citisem o recenzie de-a ta, ca acum sa descopar o alta. Vrei neaparat sa ma tentezi, Arci? Reusesti cu brio! Multumesc pentru recomandare! :*

    • Alina sunt niste povesti superbe de viata in cartea asta.Sunt convinsa ca ti-ar placea

  2. Arci, recenzia ta e ca o poveste! Mi-a plăcut foarte mult și voi căuta și eu cartea. Am citit și eu cărți de-ale Lucian Dragoș Bogdan și îmi place stilul său.
    Felicitări pentru recenzie!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.