Femei care au condus lumea – Elizabeth Norton – recenzie
Femei care au condus lumea – Elizabeth Norton – recenzie
Titlul: Femei care au condus lumea
Autor: Elizabeth Norton
Editura: CORINT
Anul apariției: 2026
Nr. de pagini: 464
Colecția: Istorie
Sunt cărți care se deschid ca o poartă și cărți care se deschid ca o rană, așa începe această captivantă incursiune prin istoria ultimelor cinci milenii având ca subiect rolul femeilor în exercitarea puterii politice. În paginile acestei cărți nu vom găsi o prezentare a istoriei la feminin, autoarea își propune prin acest proiect o cartografiere transculturală a puterii suverane al acelor pioni care au ocupat doar cu titlul de împrumut, niciodată pe deplin, locul care trebuia să le fie atribuit datorită valorilor dovedite, un merit neluat în calcul într-o lume guvernată de norme masculine. Cum s-a ajuns la acest impediment, ce a stat de-a lungul timpului la baza acestui fundament și de ce această nedreptate a dăinuit atâtor milenii, aflăm din analizele și dezbaterile redate în filele acestei cărți.
Reginele și împărătesele din povestirile regăsite aici nu sunt figuri ale istorie prinse în cronicile acesteia, sunt ființe umane care au cunoscut durerea pierderilor, dragostea neîmpărtășită și singurătatea tronului, iar acestea sunt doar o parte din peisajul destinului acestora, venit la pachet cu statutul lor deseori fragil și efemer.
Elizabeth Norton aduce în discuție un subiect ce merită o analiză suplimentară și anume posibilitatea ca tocmai raritatea femeilor pe tronul regal să constituie motivul vizibilității lor. Un concept interesant ce pare să aibă o baza reală.
Femeile au ocupat tronuri în toată lumea și în toate timpurile, excepție făcând America de Sud, care nu pare să-și fi însușit ideea de regine dominatoare, și mă veți ierta, cred, dacă n-am găsit nicio regina printre pinguinii și aisbergurile de la Polul Nord, cu toate că o suverană se putea, de regulă, aștepta la o considerabilă opoziție. Faraonul Ramses al II-lea, cunoscut ca Ramses cel Mare, un dușman fățiș al cârmuitorilor de sex feminin, a mers până la a îndepărta din înscrisurile oficiale toate reginele care stăpâniseră vreodată Egiptul. Probabil că s-a răsucit în mormânt atunci când în 1191 IH, pe tronul regatului a urcat nepoata lui, Tausret.
Într-o lume a orânduirii patriarhale o femeie să răstoarne ordinea socială stabilită de ei și să îndrăznească să domnească singură, era de neconceput. Cuvântul queen a ajuns la noi din engleza veche și se referă la soția unui cârmuitor, situație întâlnită și în Franța unde cuvântul reine este folosit pentru a denumii ….soția regelui. Concluzia: expresia “pe picior de egalitate“a concretizat un adevăr târziu în timp și după lupte serioase….
Incursiunea prin istoria lumii privită prin povestirile acelor femei care au schimbat destinele unor națiuni, au câștigat războaie decisive și au deschis porțile spre noi civilizații, este fascinantă și oferă informații uimitoare din clepsidra unor timpuri mai mult sau mai puțin apuse.
Deși suveranitatea feminină a întâmpinat o opoziție fermă și nejustificată în multe dintre cazuri, au fost situații când aceasta a fost de preferat datorită unor conjuncturi devenite emblematice timpurilor în care au avut loc. Un exemplu în acest sens îl constituie frecvența morților premature și a accidentelor din familia regală navareză din secolul al XV-lea. Relatările despre această suveranitate feminină și care au ajuns la noi din aceea perioada sunt tulburătoare și au un farmec aparte.
Wu Zetian și Elisabeta I sunt strălucite exemple de femei ale căror domnii s-au dovedit a fi un real succes, chiar dacă, ocazional, în dauna reputației și a popularității lor. După cum am văzut în repetate rânduri, nicio cultură din lume n-a împăcat ușor feminitatea cu puterea politică. În oarecare măsură, amândouă sunt astăzi niște figure admirate, dar nu încape îndoială că atât Wu , cât și Elisabet au dovedit cruzime în modul în care au căutat, acaparat și păstrat puterea, cruzime care i-a făcut pe contemporani să se cutremure.
Merneith a Egiptului, Împărăteasa Wu Zetian, Cleopatra, Matilda recunoscută ca “Doamnă a Angliei”, Margareta I a Danemarcei, Norvegiei și Suediei și Ecaterinei cea Mare, sunt doar câteva dintre femeile a căror poveste de viață ne spune și povestea unor națiuni. Relatările autoarei sunt bine documentate și redate în culorile timpurilor în care acestea au trăit. Recomand cu drag această călătorie prin destinele acelor remarcabile suverane, cu mențiunea că, fără ele istoria universală nu ar fi completă.
