Războiul începe la Paris – Theodore Wheeler – recenzie
Războiul începe la Paris – Theodore Wheeler – recenzie
Titlul: Războiul începe la Paris
Autor: Theodore Wheeler
Editura NICULESCU fiction
Anul apariției: 2026
Nr. de pagini: 392
Categoria: Literatura Americană, Romane
“Nimeni nu este nazist. Nimeni nu a fost vreodată.”
Povestea prinsă între paginile acestei fascinante cărți ne prezintă realitatea văzută prin prisma a două jurnaliste în perioada tulbure și greu încercată a celui de-al doilea război mondial. Personajele principale care dau naștere acestei povestiri sunt două femei ale căror personalități, mod de viață și valori sunt complet diferite, un rezultat firesc datorat premiselor în dezacord care le-au guvernat existența.
Îndrăzneala, o frumusețe ce nu trecea neobservată și un apetit pentru celebritate care au adus-o în nenumărate rânduri în atenția presei acelor vremuri, sunt referințele uneia dintre cele două corespondente de război, cea care fiind o catolică înflăcărată a luat personal faptul că republicanii ardeau catedralele și voiau să naționalizeze bunurile Bisericii. Fastul care însoțea slujbele bisericești îi plăceau la fel de mult ca fastul fasciștilor cu pretențiile lor de cucerire a întregii lumi. Posibilitatea să devină o verigă în lanțul istorie într-o astfel de conjunctură, a devenit seducătoare pentru Jane Anderson, cea care s-a dovedit că deține partea întunecată în relația celor două jurnaliste.
Cealaltă femeie, atât de diferită ca temperament și mod de gândire de Jane, provine dintr-o comunitate menonita din Iowa, unde a fost educată să prețuiască sobrietatea în atitudine, simplitatea în toate aspectele vieții și pacifism în relațiile cu ceilalți. Întâlnirea dintre cele două și admirația Miellei pentru non conformismul celeilalte, dar și pentru aparițiile editoriale ale acesteia, apariții care denotă o experiență îndelungată și mult curaj uneori, dau startul povestirii noastre.
Mielle nu a văzut-o niciodată pe Jane așa cum era ea cu adevărat, în acele zile la Paris. Asta merită spus, fiind unul dintre lucrurile ciudate la Mielle. Ea vedea lumea altfel decât toți cei din jurul ei. Mielle știa că nu ar trebui să aibă încredere în propria percepție, din moment ce Jane era atât de schimbătoare: o femeie care se hrănea cu atenție, adorație, iubire falsă, o femeie măcinată de alcoolism, abuz și singurătate, dar numai pentru cei care aveau ochi să vadă asta.
Când provii dintr-o comunitate unde doar supunerea este permisă, să devii parte dintr-o demonstrație și încă una fascistă, nu este un eveniment ușor de trecut, chiar dacă participarea a fost una involuntară. Impactul trezește în personajul nostru ce pare cumva ascuns la vedere, sentimente pe care nu credea că le va avea vreodată. Unul dintre acestea este revolta și pe parcursul romanului acesta devine destul de des resimțit de Mielle, ajungând la final să nu mai încerce reprimarea lui, ci să înțeleagă ce a reprezentat acesta pentru ea.
Cunoscând simpatia inexplicabilă a lui Jane pentru mișcarea fascistă și tot răul pe care aceasta îl reprezenta, fără a intervenii atunci când se manifesta lăsând urme adânci în urma sa, fără a o înfruntă și fără a spune ceva ce poate ar fi schimbat aceste ideologii greșite, Mielle a ajuns la concluzia că întorcându-și privirea de la o crimă, a tolerat-o, tolerând totodată execuția a mii de oameni. Durerea izvorâtă din aceste gânduri și viziunile care intervin după un timp tot mai des, o determină pe aceasta să o scoată din joc pe Jane, iar acest demers nu poate fi dus la bun sfârșit decât prin mijloace neortodoxe. Cum ajunge un om bun și drept să plănuiască o crimă și ce îl determina să accepte un astfel de demers aflăm în următoarele capitole.
Contesa de Cienfuegos, cunoscută în trecut drept jurnalistă Jane Anderson, născută în Atlanta, și-a găsit o nouă casă în Germania lui Adolf Hitler. Invitată frecvent în emisiunea radiofonică Golden Hour of Shrine of the Little Flower a părintelui Charles Coughlin, Anderson a atins noi culmi ale notorietății în țara sa natală în ultimii ani. Datorită magnetofonului părintelui, Anderson a ajuns la milioane de ascultători cu avertismentele sale sumbre despre avansul comunismului radical și pericolul existențial reprezentat de bancherii evrei.
Călătoria în Germania acelor timpuri, un drum plin de peripeții și descoperiri, arestul și un ajutor nesperat, schimbarea numelui ce oferă un suflu nou personajului nostru surprinzător și complet imprevizibil, sunt câteva dintre referințele următoarelor pagini. Cum se termină povestea Miellei devenită Marthe pentru cititori, ce drum a ales la final și dacă a meritat această luptă doar din convingeri personale, vă las să aflați citind aceste rânduri dintr-o poveste despre curajul de a îndrăzni să speri, devenind astfel nu cea mai bună versiune a ta, doar cea mai apropiată de realitate.
….sunetul cizmelor grele care călcau prin tot Orașul Luminilor….
