Fluturi Irina Binder – volumul 3-o realitate care m-a zdruncinat lexem cu lexem
o realitate care m-a zdruncinat lexem cu lexem.
Fluturi Irina Binder – recenzie
– volumul 3 –
Editura: For You
Nr. pagini: 284
Fluturi Irina Binder – Când eram mici cu toţii ascultam poveştile spuse de părinţi. Aşteptam cu înfrigurare continuarea; oare ce anume avea să se întâmple? Părinţii, însufleţiţi de curiozitatea noastră ne descriau în cuvinte cum Făt-Frumos a salvat-o pe prinţesă. Citind rândurile din Fluturi mi-am adus aminte de acele momente.
Povestea cărţii Fluturi Irina Binder nu a fost pentru mine o fantezie, ci o realitate care m-a zdruncinat lexem cu lexem. A fost ca şi cum aş fi păşit în adevărata lume, în realitatea care acaparează şi nu ne lasă pradă viselor de care suntem atât de legaţi. Persoana care a realizat toate acestea este Irina Binder.
Primele volume ale seriei Fluturi Irina Binder le-am citit cu un an în urmă, în perioada Bacalaureatului când aveam senzaţia că lumea mi se prăbuşea în cap. Nu ştiam ce anume voiam să fac mai departe, aveam emoţii şi am simţit nevoia unei lecturi eliberatoare, uşoare care să mă destindă. Astfel am întâlnit personajul Irina şi am înţeles semnificaţia unor Fluturi. Volumul 3 l-am aşteptat cu inima mică cât un purice; voiam să ştiu ce va urma. Acesta debutează cu imaginea protagonistei care aflase adevărul din spatele „prietenului imaginar” şi că prietena cea mai bună murise. Este în impas, pierduse trei vieţi: pe a Luminiţei, pe a lui Robert şi a prietenului imaginar. Picătură de durere după picătură, culminând cu uitarea de sine „învăţasem că nu ne aparţin nici măcar oamenii pe care îi iubim cel mai mult…putem fi abandonaţi fără niciun preaviz”. Irina se simte părăsită de cei apropiaţi „azi nu mai am nimic. Ce ciudată e viaţa asta!…Rămâi singur şi pustiit. Nu te mai ai nici măcar pe tine, fiindcă tu te-ai risipit iubind şi dăruindu-te tuturor”.
Robert îi cere acesteia să îi ierte greşelile, dar tânăra nu vrea să audă nimic. Ea se va întoarce la Snagov; vrea să-i fie alături Cezarei, fiica lui Matei. Constată că nu mai are sentimente pentru acesta, nu îi mai pasă de minciunile lui „o femeie înşelată…va fi mereu complexată, nesigură, temătoare, precaută…ne străduim să fim frumoase şi perfecte pentru bărbaţii noştri, iar ei ne pot uita de îndată ce au ieşit pe uşă…de dragul lor ne schimbăm mult şi renunţăm la o mare parte din noi”. Este puternică, încearcă să păstreze aparenţele faţă de prietenii de familie, dar se simte goală pe dinăuntru „în afară de oamenii care mor din cauza accidentelor sau de bătrâneţe, ceilalţi mor de supărare, am spus. Atunci când supărăm un om, contribuim la moartea lui”, „pe parcursul vieţii înveţi de toate. Înveţi să trăieşti, dar şi să mori câte puţin, cu fiecare pierdere, cu fiecare eşec, cu fiecare renunţare, cu fiecare vis abandonat”.
Aflăm cine a fost Luminiţa, ce s-a petrecut în familia acesteia şi distanţarea la care a fost supusă de mică. Nu doar atât, ne sunt descoperite mai multe rânduri despre personajul Angel care, puţin câte puţin, s-a legat de această tornadă a fluturilor. Pe tot parcursul operei, autoarea nu conteneşte din a ajuta lectorul la căutarea sinelui „merită lumea mai mult decât meritaţi voi…merită să vă sacrificaţi şi să renunţaţi doar ca să vă încadraţi în tiparele ei absurde?…lumea e plină de ipocriţi care fac tocmai lucrurile pe care le condamnă la alţii!”.
Dragostea devine un simbol, ideal care se transformă într-o bombă şi care explodează la finele cărţii. Ceea ce Irina simte pentru Robert nu este atât de uşor de şters din minte şi din inimă „vreau sufletul, nu trupul”, „omul în care am crezut şi pe care am descoperit că nici măcar nu-l cunosc”, „suntem dependenţi de iubire şi nu ne place singurătatea”. Prietenia este o altă constantă în volum „oameni care te iubesc cu adevărat pentru ceea ce eşti, nu pentru ceea ce ai şi pentru oportunităţile pe care le văd în prietenia cu tine”. Simona, Timeea şi Angel rămân alături de Irina în cele mai negre momente şi nu o lasă să decadă. Ce se va alege de toate aceste personaje? Robert şi Irina vor avea curajul de a-l lăsa în urmă pe Matei? Rămâne de citit.
Cartea Fluturi este relatată la persoana I, de naratorul obiectiv, realist, omniscient. Acţiunea urmăreşte un singur fir narativ: viaţa Irinei plină de suişuri şi coborâşuri. Personajul principal este unul complex: Irina este mai puternică decât majoritatea femeilor de vârsta sa, având grijă de o întreagă familie şi mai puţin de sine. Vrea să îi ajute pe ceilalţi, dar se neglijează. În primele volume din seria Fluturi Irina Binder pare a fi un zeu care planează deasupra tuturor, dar ni se arată contrariul: are, ca orice persoană, defecte bine punctate prin introspecţie şi caracterizare directă „sunt conştientă de calităţile mele, dar şi de defecte. Nu sunt o femeie ieşită din comun.”. Ceea ce mi-a atras atenţia e felul în care autoarea Irina Binder a introdus, pe ici şi pe colo, întâmplări petrecute altor personaje care au dat o mai mare forţă celor scrise. Minusuri ar fi descrierile spaţiale care sunt sumare şi utilizarea expresiilor în limba engleză care reduc din impactul pe care un volum scris integral în limba română l-ar avea.
Fluturi Irina Binder – Un roman care dă de gândit: prezintă o viaţă „realizezi cât de mult te-ai irosit în viaţa ta.
Realizezi cât de puţin valorează casa, maşina şi lucrurile pentru care ai muncit, uitând să-ţi trăieşti viaţa. Abia atunci realizezi cât de mult valorezi tu”; elemente de introspecţie reflectate de obiceiul protagonistei de a-şi nota gândurile în jurnal şi de a se autoanaliza; arată o iubire „Am simţit fluturii ăia blestemaţi care nu te lasă să uiţi toată viaţa senzaţiile acelea minunate…simt fluturii ăia ori de câte ori îmi amintesc vocea lui”.
Lectură plăcută dragi cititori!!!
Nota: 9/10
Cred ca asta a fost si scopul povestii al carei final s-a lasat asteptat: sa te faca sa simti emotia din spatele cuvintelor. Iar deznodamantul are tonul ala optimist care iti aduce un zambet indiferent de cate probleme ai avea. Mi-a placut seria, am asteptat si eu vol 3 curioasa care va fi decizia Irinei si cartea a reusit sa imi smulga un zambet. La urma urmei, un happy end se merita printre atatea drame! 🙂 Felicitari pt recenzie. Se vede ca ai indragit povestea.
Multumesc mult Mara! Este o carte pe care cu greu am lasat-o din mana, care m-a facut sa plang si sa rad de multe ori. Merita fiecare cuvant 🙂
Felicitări pentru recenzie locco_smiley_10
Frumoasa recenzia. Trebuie sa recunosc, sunt si eu extrem de curioasa in privinta volumului trei. Astept sa-l achizitioneze o prietena, pentru a-l putea imprumuta de la ea. La fel am facut si cu primele doua.
Sper să vă placă! 🙂
Nu am citit nici primele doua volume asa ca nu ma pot pronunta. Ca fapt divers, am vazut ca parerile sunt impartite 🙂
Imi amintesc ce furori au facut primele doua volume. Am urmarit pagina de fb si blogul autoarei. Am devorat Fluturi 1 si 2. Si mi-au placut mult. Asa ca am asteptat cu nerabdare impresiile tale, Crina. Recenzia ta este foarte ispititoare! Felicitari!
Mulţumesc Alina! Meritul e al autoarei 🙂
De foarte mult timp am auzit de aceste romane. Chiar si profesoara mea de romana ne-a recomandat sa le citim, deoarece merita, iar cand am inceput volumul 1 am ramas total fara cuvinte. Trebuia sa imi achizitionez neaparat volumul 2 care, conform asteptarilor mele, a primit nota maxima. Nu in urma cu putin timp ce sa aflu? Ca s-a lansat si volumul 3! Astept cu sufletul la gura sa se afle in biblioteca mea. Felicitari scriitoarei pentru galanta maniera de scriere. Cu asta m-ai cucerit! locco_smiley_37
Eu nu sunt prea sigura ca o sa citesc si volumul 3.
Eu nu cred ca o sa citesc si volumul 3.
Eu zic sa cititi o recenzie de pe site-ul Goodreads (CARTEA ”FLUTURI” – PSEUDOLITERATURA) bine argumentata, ce prezinta inclusiv conjunctura in care a fost posibila aparitia unor scrieri submediocre ca cele ale Irinei Binder. Stiu, recenzia contravine parerilor exprimate mai sus, dar, important este sa acceptati si altfel de recenzii, nu doar cele de lauda. Parerea mea este ca laudele nu sunt justificate in cazul acestei carti, motivele mele coincid cu cele din recenzia de pe Goodreads pe care o apreciez ca este scrisa cu maximum de obiectivitate si nu in scop de reclama.
Mai bine nu mai citeam nici un roman in viata asta decat sa citesc aceasta carte si mie chiar imi place sa citesc.
am incercat sa citesc primul volum, dar l-am abandonat pentru ca aveam impresia ca ma uit la o telenovela cu buget redus in care pana ci actorii se intreaba ce naiba cauta ei acolo…nu o recomand
[…] Măli: Singura carte pe care pur şi simplu nu am putut să o termin de citit este „Fluturi” de Irina Binder. De ce? Sunt contradicţii peste contradicţii, greşeli gramaticale şi […]
[…] Recenzie carte Fluturi volumul 3 […]
[…] primele trei volume Fluturi, descoperim o poveste inspirată din fapte reale, (sursa fiind chiar blogul autoarei). Irina este […]