O inspiraţie divină – Sonet în zbor de albatross – Nicoleta Tudor – Daniel Vișan-Dimitriu – poezii
O inspiraţie divină – Sonet în zbor de albatross poezii româneşti
O inspiraţie divină, de Nicoleta Tudor
O inspirație divină
E tot ce astăzi ne-nconjoară
Când mintea tace în lumină,
Și gândul uită să mai doară
O adiere de belșug
În liniştea ce s-a lăsat
Când trupul arde ca un rug
Dar mintea iese din păcat
E viața, blândă tălmăcire
A celui ce s-a cunoscut
Când tot ce-a fost e nălucire
Când tot ce e, e început
Când tot ce ştii, e neștiut
Pe calea ce ai apucat
Când tot ce vezi, e nevăzut
Și tot ce-a fost, tu ai uitat
O inspirație divină
Ne înconjoară spre apus
Când mintea tace în lumină
Și gândurile vechi s-au dus.
Sonet în zbor de albatross, de Daniel Vișan-Dimitriu
Pe cerul înserării se adună,
În străluciri de aripi sidefate,
Mirabilele păsări de furtună,
În zbor tăcut, din zări îndepărtate.
E seara lor, atât de așteptată,
În care vor uita și depărtări,
Și vântul, frigul, chinul de-altădată
Când între ei erau atâtea mări.
Vor transforma fiorii în extaze
Sub cerul ce-i îmbie cu frumos
În seara-n care ultimele raze
Alungă-n depărtări un albatros.
În zborul singur înspre veșnicie,
E împăcat cu ce va fi să fie.
Creaţie Literară
Creaţie literară – o rubrică despre poezie, proză, materiale menite să vă încânte sufletul, să le citiţi cu drag.
Felicitări! Frumoase ambele poezii
Felicitari oameni frumosi!
Mulțumesc frumos, Arci!
Felicitări amândurora!
Poezia Nicoletei chiar te inspira! Iar sonetul shakespearian al lui Daniel nu este nicidecum mai prejos 🙂