Robia banului, de Sofia Nădejde – Editura Publisol – recenzie

Titlu: Robia banului

Autor: Sofia Nădejde

Editura: Publisol

Anul: 2021

Număr pagini: 443

  Apărut la editura Publisol, romanul „Robia banului” este o etalare a hibelor umane axate strict pe dezvoltarea materială, în detrimentul oricărei alte caracteristici ale ființei, în circumstanțe sociale care favorizează într-o oarecare măsură hrănirea avariției.

  Pe Sofia Nădejde am descoperit-o recent și am rămas surprinsă de faptul că o scriitură atât de complexă nu a ajuns să fie studiată în programa școlară din vremea copilăriei mele, mai ales că romanele sale reprezintă adevărate fresce ale societății sfârșitului de secol XIX și al începutului de secol XX.

  Iată câteva cuvinte despre autoare: Sofia Nădejde (1856 – 1946) a fost o publicistă, prozatoare și autoare dramatică română. În 1874, s-a căsătorit cu Ioan Nădejde, cu care a avut șase copii. Alături de soțul său a desfășurat o intensă activitate publicistică de orientare marxistă, apărând drepturile femeilor, ale muncitorilor și ale celor defavorizați, într-o perioadă de radicale schimbări politice și sociale la nivelul întregii lumi. Opera sa literară și publicistică a fost redescoperită recent de cercetătorii și scriitorii mai tineri, care au început să-i studieze scrierile și să se ocupe de reeditarea acestora. Începând din 2018, în fiecare an se decernează Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei. Printre scrierile sale se numără: Chestiunea femeilor, Femeia română, I, nr. 11 (1879); O iubire la țară, dramă (1881); Din chinurile vieții, nuvele (1895); Patimi, roman (1903); Robia banului, roman (1906); Părinți și copii, roman (1907).

  Hristea Pandele, personajul central al romanului, are, până la un anumit moment al vieții, un unic scop: acela de a strange bani, nefiind capabil să își imagineze că dincolo de acest efort perpetuu și uriaș, ar mai putea exista și altceva. Fiul unui grec destul de sărman, Pandele ajunge în România și dezvoltă o adevărată psihoză pentru adunarea banilor. Ca și alte personaje rămase celebre în istoria literaturii române, cum este celebrul Hagi Tudose creionat atât de sofisticat de către Barbu Ștefănescu Delavrancea, personajul nostru înlătură orice valoare morală din existența sa, își stabilește un scop bine definit și nu privește nicio clipă în alte direcții decât în cele de unde se întrezăresc surse de bani.

  Dincolo de tema avariției, destul de folosită în romanele clasice, Robia banului ne permite să aruncăm o privire asupra vieții sfârșitului de secol XIX, dar sunt subliniate mai mult aspectele sumbre ale societății de atunci. Pe lângă eterna lăcomie, mai există și alte hibe care devorează ușor, dar sigur, o societate în care noblețea sufletească devine o caracteristică din ce în ce mai rară.

  În aceste circumstanțe, valorile morale, cinstea, corectitudinea sau iubirea nu par să aibă sorți de izbândă. Un exemplu elocvent în acest sens este nepoata lui Hristea care este nevoită să fugă de acasă din cauza unei iubiri neacceptate de către cei apropiați. Susana rămâne însărcinată, iar suferința sa scoate la iveală o crudă tendință de judecată a celorlalți, o neputință de a înțelege și de a tolera iubirea. Cu alte cuvinte, ceea ce este pur într-o societate murdară, găsește cu greu calea spre împlinire, căci ideea potrivit căreia binele întotdeauna învinge, oricât de reală ar fi, nu ia în calcul o coordonată esențială pentru om: timpul.

  Citind romanul „Robia banului” am descoperit o întreagă pleiadă de tipologii umane. De la cei robiți de dependența bolnavă a lăcomiei, la orfani, femei care risipesc sau comit adulter, toate acestea completează descrierea unei lumi în care evoluția spirituală nu face obiectul scopului vieții.

  Există și la Sofia Nădejde, așa cum am mai întâlnit și la alți scriitori care au atins tema aceasta a avariției, un traseu foarte bine definit pe care personajul îl parcurge. Astfel, de la o simplă dorință de a agonisi, Hristea Pandele devine dependent, cade în robia banului și nimic nu pare să îi stăvilească dorința bolnavă de a strange cât mai mult, crezând că astfel, viața sa are un scop bine definit. Din acest punct, al validării personale prin avere, începe declinul, adică momentul care ruinează tot castelul de nisip iluzoriu pe care personajul și-a construit existența. Urmează clipe decisive, în care toate credințele sale legate de avere sunt ruinate, momente în care viața însăși pare să lovească crud, pentru ca cel care a căzut în robie, să se trezească din dependență. Personajele primesc lecții dure de viață, realizează că valorile esențiale nu se pot cumpăra, își dau seama că există momente de cotitură în care banii își pierd complet însemnătatea. Sănătatea, dragostea adevărată sunt doar două din darurile pe care un om le poate avea câștigându-le printr-un caracter nobil și printr-o agoniseală spirituală, nicidecum prin bani. Răsplata vine ca un tăvălug peste personajele care au căzut în mrejele avariției, ca o karmă menită să echilibreze și să dezvăluie care este adevăratul sens al vieții.

  Desigur, pentru ca toate să decurgă firesc și viața să își urmeze fluxul, este esential să avem simțul măsurii, iar această idee traversează întreg romanul ca o undă bine definită într-un ocean învolburat.

Cartea a fost scrisă în 1906, vremurile erau altele, însă hibele societății par să fi rămas la fel.

Iată câteva citate:

„Lui, omul banului, i se părea că nu-i pe lume mai mare vrednicie, nici cinste mai înaltă decât bogăția.”

„Niciodată nu se gândea la împrejurarea că, pe cât averea îi crește, pe atât viața îi scade. Gândul îmbogățirii îl stăpânea cu atâta putere că nu mai lăsa loc altora.”

„Milionarul, nesățios de bani, era sătul de viață. La ce să mai trăiască dacă i s-a stins odorul între odoare?

Abia acum simțea că o licărire de viață plătește mai mult decât tot aurul din lume. În urechi îi sunau vorbele drăguțului: În ochii tăi, papa, mă văd pe mine”. Avarul Hristea ar fi dat milioanele să le mai audă o dată.”

  Recomand cartea celor care iubesc romanele clasice, cu teme atât de actuale, celor care vor să descopere lumea secolului XIX și vor să facă paralele între societatea de atunci și cea de acum.

Carte disponibilă pe site-ul Publisol

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți