Sa bati din palme cu o singura mana de Richard Flanagan-Editura Litera

Să baţi din palme cu o singură mână de Richard Flanagan

        Romanul scriitorului australian Richard Flanagan “Să baţi din palme cu o singură mână” a apărut la editura Litera în atât de interesantă colecţie “Clasici contemporani” în anul 2016, fiind tradusă din limba engleză de către Petru Iamandi. Romanul “The Sound of One Hand Cllapping” cel de al doilea scris de acest autor, a apărut în 1997 şi s-a bucurat de un deosebit succes la public fiind premiat cu Australian Book-sellers Book of the Year Award şi Vaner Palmer Prize for Fiction. În 1998 romanul a fost adaptat pentru marele ecran pe baza unui scenariu scris chiar de autor care s-a ocupat şi de regia filmului şi a fost nominalizat la premiile festivalului de film de la Berlin “Ursul de aur”.
         Editura Litera a scos seria aceasta de romane într-un format mic, foarte elegant şi în acelaşi timp practic pentru că este uşor de transportat şi de citit. Şi este nevoie de acest gen de mobilitate pentru că romanul în discuţie nu este o lectură uşoară şi nu din cauză că are 315 pagini sau a stilului în care este scris. Este o carte densă, plină de informaţii, plină de situaţii dureroase, plină de provocări pentru cititor. Este nevoie să te opreşti din când în când din citit pentru a medita şi a asimila povestea în sine. Practic de-a lungul lecturii eşti permanent alături de scriitor, citind parcă peste umărul lui povestea pe care ţi-o oferă. Este o carte profund masculină ca stil şi abordare cu toate că personajul principal este unul feminin şi anume Sonja Buloh a cărei viaţă o urmărim din anul 1954 şi până în 1990 de-a lungul unui adevărat labirint cronologic pentru că autorul sare cu nonşalanţă de la un an important la altul în funcţie de meandrele povestirii.
       Acţiunea se petrece în îndepărtata insulă Tasmania, parte a statului australian. O lume foarte puţin cunoscută cititorului român şi de aceea păstrând o aură cumva exotică, o insulă de la capătul lumii. Cândva s-a numit Van Diemen Land şi a fost timp de un secol colonie penitenciară pentru condamnaţii din Marea Britanie. Chiar strămoşii scriitorului Richard Flanagan au fost printre ultimii condamnaţi aduşi în Tasmania. Erau irlandezi şi unii fuseseră condamnaţi pentru că furaseră mâncare în timpul Marii Foamete, iar alţii pentru că făcuseră parte din organizaţii revoluţionare irlandeze ce luptau împotriva stăpânirii engleze. Richard Flanagan îşi asumă originalele sale irlandeze, dar se consideră tasmanian, care scrie despre ţară si, despre locuitorii ei şi despre istoria ei. Din romanul “Să baţi din palme cu o singură mână” cititorul înţelege destul de repede că Tasmania înseamnă o natură cu totul deosebită şi de multe ori excesivă în manifestări şi o populaţie venită din toate colţurile lumii în diverse perioade istorice iar eroii cărţii sunt cei sosiţi imediat după cel de al doilea război mondial. Au venit aici pentru a găsi un liman al libertăţii în care să nu le mai fie teamă: “Fiindcă a nu te teme înseamnă să-ţi imaginezi o lume dincolo de propria experienţă de viaţă”.(p.12)                      Printre cei sosiţi atunci sunt şi părinţii Sonjei Buloh, Bojan şi Maria Buloh originari din Slovenia parte a statului Iugoslav. Fugiseră de noua lume care se instaura în acea parte a vechii Europe dar fugiseră şi de amintirile lor teribile din timpul stăpânirii naziste. Romanul se deschide de altfel cu o însemnare a lui Ivo Andric din Sarajevo din anul 1946 în care se vorbeşte despre mulţimea de femei tinere deja cărunte, precizând: “Nimic n-ar putea vorbi mai clar despre vremurile noastre generaţiilor viitoare decât aceste capete tinere cărunte cărora le-a fost furată nepăsarea tinereţii.”
           De această realitate teribilă fugiseră, trecând ilegal graniţa cu Italia, Maria şi Boian Buloh. Au ajuns în îndepărtata Tasmanie împreună cu alţii care fugiseră asemenea lor din Lituania, Letonia, Polonia, ba chiar şi din România. Toţi fuseseră atraşi de promisiunea făcută muncitorilor imigranţi că li se va oferi de către Australia o viaţă mai bună decât cea din Europa devastată de război. Fugeau de trecutul care însemnase lagărele naziste dar şi de viitorul care putea însemna noi lagăre de data asta sovietice.
     Guvernul australian i-a trimis în Tasmania într-o colonie de muncitori ce aparţinea Comisiei Hidroelectrice, colonie numită Butlers Gorge unde, indiferent ce profesie avuseseră înainte de a părăsi Europa, trebuiau să muncească din greu la construirea unei uriaşe hidrocentrale pe care proiectanţii ei o vedeau asemenea celor construite de sovietici pe Nipru şi pe Volga. Mulţimea aceasta amestecată de muncitori locuia în barăci înghesuite în care încercau cum puteau să-şi reconstruiască viaţa adunând resturi ale lumii părăsite sub formă de mileuri de dantelă, fotografii vechi îngălbenite, obiceiuri ce păreau ciudate şi feluri de mâncare neobişnuite. E lumea în care se naşte Sonja Buloh dar mica ei copilărie se sfârşeşte brusc într-o noapte de iarnă cu viscol şi ninsoare din anul 1954. În acea noapte mama sa se îmbracă cu rochia ei neagră cu dantelă, cu paltonul roşu şi ghetele roşii deja uzate şi o părăseşte plecând în noapte, paşii ei fiind rapid acoperiţi de ninsoarea viscolită. Sonja avea numai trei ani şi de la această fragedă vârstă când pleacă în noapte să-şi găsească tatăl la cârciumă, va învăţa cum să se descurce cu oamenii, cum să asculte, cum să tacă şi cum să supravieţuiască.
          Romanul propriu zis începe după dispariţia Mariei Buloh şi se axează pe cei doi eroi principali, Sonja şi Bojan Buloh, tatăl şi fiica, rămaşi singuri cu durerea născută din această părăsire, cu lupta fiecăruia de a face faţă vieţii dar şi cu lupta de a se înţelege unul pe altul, de a ajunge la o relaţie armonioasă. Ne plimbăm astfel odată cu autorul prin acel labirint cronologic de care am vorbit, sărind de la un an semnificativ la altul pentru a înţelege cum relaţia tată/ fiică devine tot mai încordată, tot mai violentă, tot mai dură până când, în 1967, în ziua în care Sonja împlineşte 16 ani, această se decide să plece, să-şi părăsescă tatăl care devenise pentru ea o piedică în calea unei vieţi normale. Pleacă în Australia, la Sidney pentru foarte mulţi ani şi Bojan Buloh rămas singur refuză cu încăpăţânare asimilarea. Preferă să rămână pentru totdeauna un venetic, incapabil să scrie sau să citească în limba engleză, vorbind această limbă stâlcit şi cheltuind cea mai mare parte a banilor câştigaţi din muncă grea pe băutură. Nici măcar tâmplăria care îi adusese bucuria creaţiei, bucuria lucrului cu lemnul şi a unei relaţii mai apropiate cu fiica sa, nu-i mai spune nimic.
           În acest mod monoton şi fără sens trec anii până în 1989 când se întoarce Sonja de la Sidney în ceea ce părea să fie doar un concediu. De data asta relaţia dintre Sonja şi tatăl ei va intra într-o altă faza. Cititorul va avea surpriza unui final clasic foarte potrivit pentru un roman scris în manieră clasică.
           De la bun început am fost contrariată de titlul romanului lui Richard Flanagan, “Să baţi din palme cu o singură mână”. Acesta exprimă ceva imposibil în realitate şi am căutat explicaţii pentru că în mod sigur autorul alese titlul cărţii cu un scop anume. Aşa am ajuns la filozofia zen care spune că prin meditaţie poţi ajunge ca mâinile tale să acţioneze ca şi cum ar fi o singură mâna şi sunetul bătăilor lor să fie de fapt sunetul unei singure mâini. Autorul are însă propria lui explicaţie la finalul singurei şi singularei poveşti de dragoste din roman. Las cititorului bucuria descoperiri acestei părţi a romanului şi a înţelesului ciudatului titlu ales.
           Din punctul meu de vedere, ca cititor captivat şi copleşit de frumuseţea cărţii lui Richard Flanagan, văd întruparea miracolului zen în însăşi evoluţia relaţiei dintre tatăl, Bojan Buloh şi fiica sa Sonia Buloh începând din noaptea de iarnă cu viscol a anului 1954 şi până în acea noapte din 1990 când graţie fiicei lui Bojan redescoperă iubirea. Pentru că despre iubire este vorba de la începutul şi până la sfârşitul cărţii.

Cartea Să baţi din palme cu o singură mână de Richard Flanagan a fost oferită pentru recenzie de către Editura Litera. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Litera. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de Facebook.

Cartea poate fi achiziționată și librăriile online agreate.

Autor: Dana Burda