Biologia credinței de Dr. Bruce H. Lipton - recenzie

Biologia credinței, de Dr. Bruce H. Lipton – recenzie

Biologia credinței

Autor: Bruce H. Lipton

Editura: FOR YOU

Număr pagini: 363

Traducător: Ana-Maria Datcu

An aparitie: 2017

  Există, cu siguranță, o uluitoare tendință, în ultima vreme, de reîntoarcere a omului spre interior, spre locul acela sacru considerat sursă a tuturor stărilor noastre. Se scrie mult despre om și spiritualitate, despre rolul gândirii în aceste circumstanțe, însă ceea ce oferă dr. Bruce H. Lipton este o viziune precisă, bazată pe îndelungi cercetări din domeniul biologiei celulare. Cu toate că descoperirile care au ieșit la suprafață în lunga perioadă de cercetare au fost de amploare, dr. Bruce H. Lipton nu s-a grăbit să le publice, analizând timp de 20 de ani informațiile. În acest fel, ceea ce a lansat în spatiul public, cartea „Biologia credinței” să fie una considerată de către alți mari cercetători din lume, drept o carte de căpătâi în cercetările ulterioare în domeniul biologiei celulare și nu numai.

 „Eu cred cu adevărat că numai atunci când Știința și Spiritul se vor reuni, vom putea avea mijloacele pentru a crea o lume mai bună”, spune dr. Bruce H. Lipton.

  Bruce Harold Lipton s-a născut la 21 octombrie 1944 în New York. A fost profesor universitar și cercetător de biologie celulară la Universitatea Wisconsin, la Facultatea de medicină a Universității  Stanford și apoi Universitatea din Caraibe. A devenit cunoscut în întreaga lume pentru studiile sale în domeniul biologiei și a epigeneticii. După cum a precizat în numeroase interviuri, rezultatele cercetărilor sale, deși însoțite mereu de dovezi solide, au zdruncinat lumea științifică, dar mai ales credințele limitative de până atunci, potrivit cărora genetica ar fi ca un soi de destin implacabil care ștanțează ființa umană încă dinainte de a se naște.

  Ei bine, nu e chiar așa… și asta o dovedește dr. Bruce H. Lipton făcând cercetări complexe asupra celulei și a circumstanțelor în care aceasta suferă modificări.

  Înainte de toate, vreau să precizez faptul că „Biologia credinței” nu e o carte greu de citit, nu trebuie să fii biolog sau cercetător ca să înțelegi mesajul, detaliile și sensul scrierii sale. Iată de ce, cred că perioada îndelungată de la concepere până la publicare s-a datorat și faptului că autorul a dorit să pună totul într-un limbaj accesibil tuturor, păstrându-și în același timp, stilul său elevat și academic. E o muncă dificilă să faci acest lucru… însă pentru dr. Bruce H. Lipton a fost un succes și acest lucru se reflectă în milioanele de exemplare vândute în întreaga lume.

  Pentru foarte mulți cititori, cartea aceasta a schimbat total percepția asupra vieții. Deși un om al afirmațiilor bazate pe dovezi concrete și îndelung cercetate, dr. Bruce H. Lipton ajunge să descopere o legătură profundă și esențială între știință și spiritualitate. Divizarea atât de clară a acestor două domenii a generat înrădăcinarea gândirilor limitative. Acum, odată cu descoperirea faptului că viața unei celule „este controlată de mediul fizic și energetic, și nu de genele sale”, întreaga perspectivă asupra vieții în toate aspectele sale, devine o complexă atmosferă în care colaborarea și mai ales completarea unor domenii diverse, devine o condiție esențială pentru aflarea răspunsurilor. Consider că este necesar să precizez faptul că dr. Bruce Lipton, atunci când a pornit în studiile sale, era ateu și adept al teoriei darwiniste, un om foarte calculat și precis, care nu lansa nicio informație fără să fi avut înainte un timp suficient de cercetare și dovezi concludente.

Nu credeam în Dumnezeu, deși recunosc că, din când în când, mă preocupa ideea unui Dumnezeu care domnește asupra tuturor cu un simț al umorului extrem de fin și pervers. La urma urmei, eram un biolog traditional, pentru care existența lui Dumnezeu nu constituie o chestiune câtuși de puțin necesară: viața este consecința oarbei întâmplări, o carte bună întoarsă la un moment dat sau, ca să fim mai exacți, aruncarea la întâmplare a zarurilor geneticii. Încă de pe vremea lui Charles Darwin, mottoul profesiunii noastre a fost „Dumnezeu? N-avem nevoie e niciun fel de Dumnezeu”.

  Ei bine, din această ipostază, ceea ce descoperă dr. Bruce Lipton revoluționează, mai întâi de toate, propriile concepții, iar mai apoi cele ale cercetătorilor din întreaga lume.

  Pe lângă descoperirile legate de celulă și de modul în care aceasta este influențată, dr. Bruce Lipton a mai descoperit un lucru uimitor: creierul celulei nu este nucleul, acesta din urmă fiind gonada celulei. Ceea ce se comportă funcțional ca un creier, este de fapt, membrana celulei, cu rol de semiconductor de cristale lichide. Așadar membrana, străbătută de multiple canale, permite substanțelor benefice să pătrundă, dar are rol de blocare a toxinelor. Dr. Bruce Lipton explică – cu un farmec aparte, veți descoperi asta citind cartea – faptul că membrana celulară se aseamănă cu un cip programabil din exterior, iar supraviețuirea celulei este strâns raportată la abilitatea de a se adapta la mediul aflat într-o perpetuă schimbare.

  Cartea este structurată în șapte capitole, o introducere, un epilog, dar și o biografie și anexe. Încă din Introducere, autorul explică circumstanțele în care a descoperit că este pasionat de lumea biologiei, apoi face câte o scurtă explicație fiecărui capitol.

  Este foarte important de precizat stilul unic, original al autorului, darul de a transpune informații atât de importante și complexe, într-un limbaj accesibil, un discurs atât de vivace. Astfel, pasajele cu amintiri din trecut sunt  continuate în mod firesc de pasaje abundente în informații științifice, dar plasate cursiv și într-un ritm lejer, de parcă autorul ar ști cu precizie timpul de digerare al unei idei.

  Fiecare pagină e, desigur, o oportunitate de a-l cunoaște mai bine pe dr. Bruce Lipton, dar și de a descoperi lucruri incredibile, pe care, citindu-le, le găsești firești. Cu alte cuvinte, citind și trecând prin filtrul rațiunii fiecare filă, totul apare ca o revelație, ca și cum cineva ți-ar șterge lentila prin care vezi viața… și descoperi o perspectivă total diferită, dar logică și mult mai amplă, una care permite marilor domenii să coopereze, nu să se excludă. Să ne amintim de vremurile în care a fi religios presupunea a respinge tot ceea ce etala știința, iar a fi om de știință excludea complet ideea de Dumnezeu. Ei bine, chiar din prisma propriilor trăiri, dr. Bruce Lipton schimbă această perspectivă… iar din acest punct, de unde spiritualitatea face echipă cu știința și cercetarea, nu se pot întâmpla decât lucruri minunate și incredibile.

  Capitolul 1 povestește despre celule, asemânându-le cu niște „oameni în miniatură”. De altfel, autorul își amintește că prima data când a văzut o celulă la microscop (pe când era la grădiniță), a perceput-o ca pe o ființă în miniatură. Plecând de la aceste mici povestioare, despre propriile experiențe sau de experiențele studenților săi, dr. Bruce Lipton demarează apoi povestea în care include informațiile științifice, aceasta devenind ușor de asimilat.

Le-am precizat studenților și că fiecare celulă este o ființă inteligentă, care poate să supraviețuiască independent, după cum demonstrează oamenii de știință atunci când îndepărtează anumite celule din organism și le cresc într-o cultură. Așa cum știam intuitiv încă din copilărie, aceste celule inteligente sunt impregnate cu intenție și scop. Ele caută în mod activ medii ce le sprijină supraviețuirea, evitând în același timp, mediile toxice sau ostile”.

  Al doilea capitol revelează dovezile științifice care susțin faptul că genele nu controlează sistemul biologic; al treilea capitol dezvoltă noțuinea de membrană celulară din prisma noilor descoperiri. În capitolul patru, autorul vorbește despre fizica cuantică și despre faptul că ar fi trebuit introdusă ca materie de studiu în facultăți, mai ales în cea de medicină. În acest fel, corelând elemente de fizică cuantică cu cercetările în biologie, descoperirile ar fi fost mult mai rapide. Se pare însă, că termenul de fizică cuantică, este încă subestimat, chiar și în unele medii universitare.

  Întreaga carte a fost, pentru mine, o adevărată fascinație, însă capitolul 5, numit „Biologia credinței” mi-a atras atenția în mod deosebit, prin faptul că explică rolul minții asupra corpului sau modalitatea în care mintea controlează corpul. Tot aici este dezvoltată și noțiunea de „efect placebo”, „efect nocebo” și cum ar putea aceste idei să revoluționeze lumea medicală și mai ales industria farmaceutică sau raportul omului simplu la medicamente.

  Al șaselea capitol descrie frica și modalitatea în care această umbră influențează viața celulară. Veți găsi aici explicații ușor de înțeles și veți constata că unul dintre cei mai aprigi dușmani ai stării de echilibru este frica. Totodată, citind, veți realiza că suntem capabili să lăsăm sau nu frica să ne acapareze. Cu alte cuvinte, de gândirea noastră depinde totul.

  Un alt capitol plin de informații de aplicat, mai ales pentru cei care sunt părinți este capitolul 7. Rolul unui părinte în viața copilului este esential, iar dacă părintele este conștient, atunci va crea circumstanțe favorabile unei dezvoltări optime pentru copil. În cazul în care părintele este încă limitat în idei, va crea un mediu ostil, în care copilului îi va fi dificil să își dezvolte aptitudinile.

  Urmează Epilogul, unde autorul conectează cele două domenii, Știința și Spiritualitatea, în stilul său epic fluid, lăsând cititorul cu plăcuta descoperire a faptului că putem elibera puterea conștiinței, a materiei și a miracolelor, dacă asta e ceea ce ne dorim.

  Pentru cei care vor o schimbare de perspectivă, pentru cei deschiși spre cunoaștere, recomand cu drag această carte.

Verifică disponibilitatea cărții în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

recenzii cărți

Biologia credinței de Dr. Bruce H. Lipton – recenzie

 

 

 

 

 

***Rodica Pușcașu***Sunt o visătoare și așa am de gând să rămân. Cititul e un privilegiu pe care l-am descoperit pentru a evada în alte lumi, pentru a descoperi poveștile unor oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodată. Cărțile sunt lumi fascinante, care te fac să râzi, să plângi, să trăiești. Nu-mi imaginez lumea fără cărți... pentru că nu ar exista. În viața reală sunt un om simplu, care se bucură de aroma cafelei în diminețile de vară, sunt o mamă preocupată (uneori excesiv) de copilul meu și o soție iubită care mai arde din când în când mâncarea... pentru că timpul de preparare nu coincide cu timpul poveștii pe care o citesc. Vedeți voi, în cazul meu, totul se reduce iremediabil la citit... O altă pasiune de-a mea este scrisul. Scriu și ajung să-mi iubesc personajele atât de mult, încât mi le consider prieteni. În 2010 am publicat cartea de povești pentru copii „Maria și fulgii de nea”, iar în 2016 a ieșit de sub tiparul editurii PIM, cartea „Povestea secretă a Cezarei”... și nu mă voi opri aici.

4 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.