Coalitia pentru familie si sindromul Stockholm
Rubrica: Colţul misoginului
Coaliția pentru familie și sindromul Stockholm
”Femeia nebătută e ca moara neferecată – nu macină bine”, ”Femeia – părul lung și minte scurtă”. Sunt doar câteva dintre proverbele ce exprimă un adevăr pe care îl credeam irefutabil. Civilizația tradițională românească a fost una în care drepturile femeilor erau sever restricționate (ca să folosesc un eufemism). Nu spun că toate femeile din familia tradițională erau bătute, dar agresiunea asupra lor era o cutumă bine împământenită încât intrase în imaginarul colectiv.
Două exemple din literatură, pentru că altfel aș putea scrie sute de pagini pe această temă. Orice absolvent a 12 clase a citit ”Baltagul”. Dincolo de toate clișeele pe care le-ați îngurgitat despre carte, putem citi acolo cum arăta un bărbat model (după care Vitoria, rămasă văduvă, suspină) ”Fiind ea așa de aprigă și îndârjită, Lipan socotea numaidecât că a venit vremea să-i scoată unii din demonii care o stăpâneau. Pentru asta întrebuința două măiestrii puțin deosebite una de alta. Cea dintâi se chema bătaie, iar a doua o bătaie ca aceea ori o mamă de bătaie.” A doua referință este cea din Marin Sorescu ”La lilieci”, o alte carte care surprinde ethosul popular românesc. ””La noi muierea pupa mâna bărbatului/ Până mai adineauri – zicea Marin al lui Pătru,/Şi din dumneata nu-l scotea niciodată/Îi făcea trei, patru copii, dar nu îndrăznea să-i zică tu…/ Femeia, ce ştie femeia?” Practic, în ceea ce numim tradiția populară românească femeile erau considerate ființe de rang inferior. Pentru ca acest lucru să se schimbe a fost nevoie de mult efort, și încă nu putem spune că lucrurile sunt pe deplin rezolvate, dar a nu accepta că modernitatea a însemnat un progres în privința drepturilor femeilor înseamnă a fi ori orb, ori prost.
Tot ce am spus pănă acum pare un truism. S-a dovedit a nu fi. Disputa din spațiul public lansată de ”Coaliția pentru familie” a dovedit-o cu vârf și îndesat. În încercarea de a combate ideea căsătoriei între persoanele de același sex (nu discut aici cât este de dezirabilă sau nu acest lucru, deci nu aceasta este tema articolului), deodată tradiția românească a devenit un fel de paradis pierdut. Femei care altfel par normale și cărora nu ar părea că trebuie să le explici de ce modernitatea este bună, devin brusc apărătoarele înflăcărate ale unui mod de viață care, dacă ar fi reintrodus, le-ar reduce foarte mult din gradele de libertate. ”Modernitatea a feminizat bărbații și a masculinizat femeile” clama recent o stimabilă doamnă psiholog într-o polemică pe tema asta, lăsându-mă fără replică. Iar pagina de fb a Coaliției pentru Familie este plină de femei care plâng după vremurile tradiționale.
Desigur, una dintre explicațiile la care se poate sindromul respectiv nu se moștenește. Este o traumă individuală și atât. Modul în care unele femei plâng după vremurile apuse în care erau în mod sever oprimate, poate fi un bun subiect de analiză pentru psihologi (dar nu ca doamna în cauză) care pot căuta mecanisme de perpetuare ale sindromului Stockholm.
Interesanta tema abordata.. Mai mult nu comentez. 🙂
Cred ca familie tradițională nu înseamnă nicidecum ceea ce ai scris.
Familia tradițională este formata din barbat, femeie si copii. Putem vorbi de familii modernizate sau nu .
Traditia are o cu totul alta definitie. Putem vorbi de familii fericite sau nu.
Am intalnit femei care se dau batoase ca sunt traditiomaliste dar in realitate sunt niste ipocritate. Nu zic ca nu sunt femei care au „luat-o razna” prin comportament, mentalitate etc. si ar trebuiaduse cu picioarele pe pamant. Da, familia traditionala este cea formata din barbat si femeie dar FAMILIA adevarata inseamna mult mai mult. Imi este sila, imi repugna sa vad femei care accepta cu seninatate propria sa conditie josnica in fata barbatului si ii este normal sa fie asa. Ne intrebam de ce fostii copii ajung adultii de azi (ma refer la cei „josnici”) mai ales ca au crescit intr-o familie traditionala.
Nu sunt de acord cu feminismul dus la extreme dar un pic mai mult respect fata de noi.
Ma opresc aici ca deja am spus prea multe 😀
Si eu sunt de acord cu Vero, si anume nu consider ca aceasta este definitia familiei traditionale. Dupa parerea mea, bataia si asuprirea femeii de catre barbat nu are nici o legatura cu traditionalismul sau cu modernismul, ci mai degraba cu educatia, judecata si bunul-simt (sau, mai degraba, cu lipsa lor). Din pacate, am vazut cazuri de familii asa-zis moderne, dar in care femeia este asuprita mai ceva decat o sclava.
Familia traditionala nu inseamna o familie unde violenta sa fie la ea acasa,ci o familie normala parinti ,copii.
E adevarat ca am auzit aceleasi sloganuri de la femei (in general mame de baieti care culmea in relatia lor cu perechea nu adoptau aceasi parere),sau de la barbati crescuti tot in familii in care abuzul fizic era la putere,si mai venea si preotul si intarea parerea cu ascultarea barbatului de catre femeie.E adevarat ca in literatura gasesti exemple in acest sens dar mi se pare normal,in fond ce succes ar avea o carte care nu ar avea in continut conflicte.Dar eu am cunoscut multe familii de la tara (anii 50-60 )in care femeile n-ar fi acceptat nici din greseala o palma fara a riposta si clar nu mai stateau cu respectivul.eu cred ca si aici merge zicala cu „o maciuca la un car de oale”.