Amanta pentru o zi
De multe ori s-a întâmplat
Singurătatea să m-ajungă
Și când văd zâmbete pe străzi
Să simt că ziua e prea lungă
Dar noaptea este doar a mea
Aşa cum nimeni nu o ştie
Printre plăceri adânci pe care
Nu le cunoaşte o soţie
Orice femeie ar trebui să fie amantă pentru o zi. Să se abandoneze măcar odată în viață acestei nebunii, de a arunca la gunoi orice tabu, orice normă socială care ne frânge aripile și ne prinde în chingile unor reguli pe care le acceptăm mai mult de nevoie decât de voie. Orice femeie ar trebui să știe cum este să îți tresară inima când aștepți un mesaj, sau când îl primești, să simtă emoția gândului că este prezentă în mintea cuiva mereu, că cineva îi trimite o fotografie, un vers, o speranță.
Orice femeie ar trebui să aibă, măcar odată în viață, colțul ei intim în care să nu intre decât cine vrea ea, și în care să poate fi cine și-a dorit ea să fie.
Desigur, moralitatea. Dar ea nu are nicio legătură cu asta. Pentru că atunci când ești amantă nu faptul că înșeli este important (poate nici nu o faci, de fapt) ci faptul că îți demonstrezi ție că ești suficient de femeie încât să mai poți trăi emoție, încântare, nerăbdare, teamă, excitare, totul la un loc.
O amantă reîncepe să citească poezie, așa cum o făcea în adolescență. O amantă vede altfel cerul, simte altfel soarele, inspiră altfel viața.
Orice femeie ar trebui să simtă măcar odată în viață fiorul aventurii, pasiunea care încalcă orice regulă, și, prin asta devine cu atât mai intensă.
Puține sunt însă cele care o fac. Cele mai multe, mințindu-se că sunt oneste, dar, în realitate fiindu-le teamă. Teamă să scape pentru câteva clipe de povara pe care a pus-o societatea pe umerii lor, când au aruncat stigmatul social asupra noțiunii de amantă.
Și, dacă este să privim în jur și să fim onești, amantele sunt judecate în primul rând de femei. Bărbații, chiar și cei fideli, le privesc cu îngăduință, pentru că le înțeleg dorința de a se bucura de viață. Și ei o au, de cele mai multe ori.
Feminismul a vorbit mult despre emanciparea femeii. Ea ar trebui să înceapă cu emanciparea amantelor. Când ele nu vor mai fi judecate, atunci femeile își vor câștiga un drept major – de a fi cum vor ele să fie.
Da, femeile ar trebui măcar odată în viață să încerce să vadă cum este să fii amantă. Măcar să poată regreta ceva ce au făcut și nu ce ar fi putut să facă. Existența și nu potențialitatea ei.
Ce p**a mea am citit?
Tu știi ce ai citit…:))) sau dacă ai înțeles ce ai citit..
Alexandru m-ai facut sa rad 😉 😉 . Mie imi plac articolele tale dar vad ca iti pui lumea-n cap 😀 😛
Întrebarea este dacă am dreptate… eu cred că am…
Fireste ca ai! Ai toata dreptatea! Ramane sa admita asta si femeile!
Ele ca ele… Rămână să accepte asta și soții lor…:D
sotii daca nu accepta sa fie ei cei care ofera fiorul!nu?! imi place articolul