Cu drag, Simon. Simon si planul homo sapiens de Becky Albertalli

Cu drag, Simon. Simon şi planul homo sapiens (ediția de film), de Becky Albertalli-Editura Epica- recenzie

Titlu original: Simon vs. the Homo Sapiens Agenda

Traducere: Shauki Al-Gareeb

Editura: Epica

Colectia: EpicWave

Anul aparitiei: februarie 2018

Numar de pagini: 288

Gen: Young Adult, Romance, LGBT

Cotatie Goodreds: 4,3

Movie Tie-in edition conține materiale bonus: scene din film, interviuri și fragment din scenariu

,,Simon Spier are șaisprezece ani și încearcă să descopere cine e și ce-și dorește de la viață. Dar când unul dintre e-mailurile lui către Blue, băiatul care l-a fascinat, ajunge în mâinile cui nu trebuie, lucrurile iau o întorsătură extrem de complicată. Deoarece, pentru Simon, să se îndrăgostească de Blue e un lucru important… Un lucru super mega extra important… Heterosexualii ar trebui să-și declare și ei răspicat orientarea sexuală. Și cu cât va fi mai stânjenitor, cu atât mai bine.

” Plină de relații și drame adolescentine realiste, cu hohote de râs la fiecare cotitură, aceasta este o poveste despre maturizare, despre recunoașterea orientării sexuale și despre sfidarea sorților, elemente cu care foarte mulți adolescenți se vor identifica.” – School Library Journal

“Becky Albertalli a scris cel mai bun gen de poveste de dragoste: genul acela în care te îndrăgostești de personaje în timp ce ele se îndrăgostesc unele de altele.” – Alex Sanchez, autorul romanelor Rainbow Boys si Boyfriends with Girlfriends

   “Cu drag, Simon”, romanul de debut al autoarei Becky Albertalli, este o poveste înduioșătoare, sensibilă, presărată cu mult umor, despre dragostea adolescentină, emoțiile primei iubiri, prietenie, sinceritate, dar și despre nevoia de a fi înțeles, teama de a nu fi respins…

   Îmi amintesc că, atunci când a apărut prima ediție a cărții “Simon și planul Homo Sapiens”, mi-am spus că nu vreau să citesc o poveste cu o astfel de tematică (LGBT), nu pentru că aș fi avut ceva prejudecăți în legătură cu orietarea sexuală a protagonistului, ci pur și simplu nu m-a tentat subiectul. În plus, descrierea și coperta nu îmi spuneau practic nimic. Doar după ce au început să curgă informații despre ecranizarea romanului (filmul “Love, Simon” va avea premiera în cinematografele românești pe 22 iunie 2018), curiozitatea a început să-mi de a târcoale. Așa că odată cu apariția unei noi ediții, cu materiale bonus – scene din film, interviuri și fragment din scenariu, mi-am zis că a venit timpul să îmi lansez un fel de provocare, să văd dacă sunt în stare să citesc ceva diferit, o altfel de poveste de dragoste.

   Recunosc că, înainte să încep lectura, aveam ferma convingere că romanul nu va fi chiar pe placul meu, lectura va merge greu, stilul va fi ceva în genul lui David Levithan, pe care eu  nu-l prea agreez, și că voi întâlni un personaj principal enervant, introvertit, tracasat de gândul că i se va descoperi secretul, că este gay. M-am înșelat complet! Scrierea este ușoară, lejeră, stilul amuzant, savuros, ba chiar un pic ironic, și personaje destul de simpatice. Am fost plăcut surprinsă să constat că povestea nu se învârte doar în jurul lui Simon și că există și un plan secundar – relația dintre Nick și Abby, prietenii lui Simon. Păcat doar că autoarea nu a dezvoltat mai bine povestea lor de dragoste, ci doar a făcut referiri la atmosfera tensionată apărută din cauza  unui eventual triunghi sau pătrat amoros care s-ar forma (Nick-Abby-Leah-Martin) și la modul în care Simon încearcă să manipuleze această situație în favoarea lui Martin.

  De asemenea, am fost plăcut surprinsă să constat că nu există personaje negative, iar povestea nu are nimic deplasat sau inadecvat. Lumea adolescenților din romanul lui Albertalli este cât de poate de bine redată (un rol l-a avut și formația ei de psiholog specializat în lucrul cu adolescenții), povestea nefiind presărată cu un limbaj ofensator sau cu scene jenante. Dimpotrivă, mi-a plăcut mult cartea tocmai pentru că m-a atras stilul relaxat și ironic întrebuințat de autoare pentru a vorbi despre o temă delicată precum homosexualitatea.

 

“Apropo, nu crezi că toată lumea ar trebui să-şi recunoască orientarea sexuală? De ce heterosexualitatea e considerată a fi standardul? Toată lumea ar trebui să declare din ce tabără face parte şi ar trebui să fie o chestie importantă şi stânjenitoare, indiferent că eşti hetero, gay, bisexual sau altceva.“

Cu drag, Simon. Simon si planul homo sapiens

  Însă cea mai frumoasă surpriză mi-a oferit-o chiar personajul principal. Simon Spier (16 ani) este un adolescent dulce, simpatic, carismatic, dezghețat, sincer, comunicativ, mare fan Harry Potter, mare devorator de biscuit Oreo, și un prieten de nădejde. Nu se rușinează cu faptul că este gay și nici nu se teme că cineva i-ar putea descoperi orietarea sexuală. Își face doar griji că Blue, băiatul cu care comunică online de câteva luni, și de care este îndrăgostit, nu i-ar mai scrie, și că părinții – oameni moderni și cât se poate de înțelegători, dar cam teatrali – ar deveni puțin prea curioși și băgăreți.

“Din câte ştiu, recunoaşterea orientării sexuale nu e un lucru pentru care copiii hetero îşi fac griji.

  Asta e ceea ce oamenii nu înţeleg. Chestia cu recunoaşterea orientării sexuale. Nici măcar nu are legătură cu faptul că sunt gay, fiindcă în adâncul sufletului ştiu că familia mea n-ar avea nimic împotrivă. Nu suntem religioşi. Părinţii mei sunt democraţi. Tatei îi place să facă glume şi categoric ar fi o situaţie incomodă, dar bănuiesc că sunt norocos. Ştiu că nu mă vor dezmoşteni. Şi sunt sigur că oamenii de la şcoală îmi vor face viaţa imposibilă, dar prietenii mei vor fi alături de mine. Leah îi adoră pe băieţii gay, aşa că probabil ar fi de-a dreptul încântată.

   Dar sunt sătul de treaba cu recunoaşterea orientării sexuale. Tot ceea ce fac e să-mi recunosc orientarea sexuală. Încerc să nu mă schimb, dar continui să mă schimb, în toate aceste feluri aproape imperceptibile. Ies cu o fată. Beau o bere. Şi, fir-ar să fie, de fiecare dată trebuie să mă prezint din nou universului.”

  Acțiunea se desfășoară pe două planuri, povestea fiind narată de  personajul principal. Pe de-o parte asistăm la toate evenimentele din viața lui Simon: serile petrecute alături de familie, repetițiile pentru musical, carnavaluri școlare, petreceri, meciuri de fotbal, întâlniri cu cei trei buni prieteni ai lui – Nick și Leah, pe care își știe din copilărie, și Abby, noua iubită a lui Nick, pe care a cunoscut-o cu doar câteva luni în urmă. Pe de altă parte, vedem care este viața lui Simon (sau mai bine spus Jacques) în mediul online, schimbul de mesaje pe care le are cu misteriosul Blue pe mail. Discuțiile dintre ei sunt uneori serioase, dar alteori se mai strecoară și câteva povestioare amuzante care pe mine m-au amuzat copios. Pe baza celor povestite, aflăm că Simon nu a crezut sută la sută că este gay, sau că nu a crezut că este ceva permanent, decât de curând. În trecut a avut trei prietene, relațiile cu ele au fost un adevărat dezastru, și toate au ajuns într-un final să-i dea papucii. Poate că totul ar suna puțin cam patetic, dacă nu aș ține cont de modul savuros în care Simon povestește prin ce “chinuri” a trecut la gândul că trebuie să-și sărute iubita “cu gura închisă, aşa cum se face la vârsta aia.”

Prin urmare, iată momentul meu de glorie: am dat bir cu fugiţii ţi m-am ascuns în baie, ca un adevărat preşcolar. Adică, în cabină, cu uşa închisă, cocoţat pe toaletă, astfel încât să nu mi se vadă picioarele. 0« parcă fetele aveau de gând să dea buzna în baie şi să mă scoată cu forţa, îţi jur, am stat acolo pe toată durata serii. Şi n-am mai vorbit niciodată cu prietena mea.

  De asemenea, era şi Ziua îndrăgostiţilor. Da, sunt o persoană foarte manierată. Aşa că dacă e să fiu sincer cu mine însumi, cred că acela a fost momentul în care mi-am dat seama cum stau lucrurile. Doar ca după aia am mai avut două prietene.”

   De altfel, pe Blue l-a cunoscut prin intermediul unui cont de Tumblr, unde se pot posta în mod anonim tot felul de confesiuni și bârfe din liceul lui Simon, iar oamenii comentează fără să te judece cu adevărat. Acolo a găsit postarea lui Blue despre homosexualitate și starea lui de spirit, despre felul în care el se simțea atât de expus în ciuda eforturilor de a ascunde că e gay. Iar Simon s-a regăsit în cuvintele lui, ca și cum Blue i-ar fi citit gândurile.

   Cu timpul, discuțiile lui Simon cu Blue devin tot mai pasionale, mai profunde, însă există o mulțime de lucruri pe care ei nu și le spun. Vorbesc despre toate lucrurile importante, dar evită anumite detalii – numele lor real, numele prietenilor lor și alte lucruri mult prea specifice în legătură cu școala. Și niciunul nu știe cum arată celălalt în realitate.

  “Așadar, mă gândesc întruna la ideea identităților secrete. Te simți vreodată prizonier în tine însuți? Nu știu dacă are noimă ce zic. Bănuiesc că mă refer la faptul că uneori pare că toată lumea știe cine sunt, mai puțin eu.”

  Dar viața lui Simon o ia complet razna atunci când  într-o zi uită să se delogheze de la calculatorul bibliotecii, unul dintre e-mailurile lui ajung pe mâini greșite, iar el se trezește șantajat de Martin Addison, un tocilărel cam penibil. Dacă nu o face pe pețitorul pentru măscăriciul clasei, orientarea lui sexuală va fi cunoscută de toată lumea. Mai mult, intimitatea lui Blue va fi pusă în primejdie. Problema e că există și un motiv bun pentru ca Simon să-l ajute. Dacă Martin și Abby s-ar combina, poate că problema lui Nick pur și simplu va dispărea. Se știe Leah a făcut o pasiune pentru Nick, și asta a cauzat tot felul de probleme, mai ales de când Nick încearcă să se apropie de Abby. Firește că Simon și Nick au remarcat și ei ce sentimente are Leah pentru Nick, dar există o înțelegere tacită că nu vor vorbi niciodată despre asta. Va reuși Simon să iasă cu bine din  acest necaz? Ce  alegere va face? Va avea suficient curaj să-și recunoască orietarea sexuală față de familie și prieteni? Cine este  Blue? Vor ajunge să se cunoască și în realitate? Nu vă rămâne decât să aflați singuri răspunsul la toate aceste întrebări.   

“Cum să le spun că sunt gay? E ceva mult prea delicat. Aproape insurmontabil. Nu ştiu cum să le spun aşa ceva şi apoi să mă simt ca fiind acelaşi Simon. Fiindcă dacă Leah şi Nick nu mă recunosc, nici eu n-am să mă mai recunosc.”

 “Blue,

  Am petrecut un weekend întreg scriind, ştergând şi rescriind acest e-mail, şi tot nu-mi iese cum trebuie. Dar vreau să fac asta. Aşa că iată ce am de zis.

  Ştiu că nu ţi-am mai scris de ceva timp, dar am avut parte de câteva săptămâni bizare.

  Aşadar, în primul rând, vreau să-ţi spun asta: ştiu cine eşti.

  Vreau să zic, încă nu-ţi ştiu numele, cum arăţi sau altele de genul. Dar trebuie să înţelegi că te cunosc cu adevărat. Ştiu că eşti isteţ şi precaut şi original şi amuzant. Şi că observi lucruri şi auzi lucruri, dar nu ca şi cum ai fi băgăcios, ci fiindcă îţi pasă. Întorci gândurile pe toate părţile, îţi aminteşti cele mai mici detalii şi întotdeauna, dar întotdeauna spui ceea ce trebuie.

  Şi cred că-mi place ideea că ne-am cunoscut altfel faţă de cei mai mulţi oameni, mai întâi pe dinăuntru şi apoi pe dinafară.

  Aşadar, mi-am dat seama că am petrecut o mulţime de timp gândindu-mă la tine, recitind e-mailurile tale şi încercând să te fac să râzi. Dar, de asemenea, am petrecut foarte puţin timp lămurind anumite lucruri, riscând şi scriindu-ţi din inimă.

  Evident, nu ştiu ce naiba fac aici, dar ceea ce încerc să-ţi spun e că îmi place de tine. Enorm de mult. Când flirtez cu tine, nu e o glumă, şi când spun că vreau să te întâlnesc, nu e doar din pură curiozitate. N-am să mă prefac că ştiu cum se va sfârşi asta şi n-am nici cea mai vaga idee dacă e cu putinţă să te îndrăgosteşti prin e-mail. Dar mi-ar face mare plăcere să te întâlnesc, Blue…”

 

BECKY ALBERTALLIDespre autoare:

  BECKY ALBERTALLI este psiholog clinician care a avut onoarea de a fi desfăşurat sedinţe de terapie cu adolescenţi isteţi, ciudaţi şi irezistibili. De asemenea, timp de şapte ani a organizat, alături de alte persoane, un grup de sprijin pentru copiii cu probleme de identitate sexuală din Washington DC. În prezent, locuieşte cu familia în Atlanta. Simon şi Planul Homo Sapiens este primul ei roman, fiind recompensat cu prestigiosul William C. Morris Award 2016 pentru cel mai bun roman de debut destinat tinerilor.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii/Articole Editura Epica
Cărţi Young Adult

Cu drag, Simon. Simon şi planul homo sapiens de Becky Albertalli

 

 

 

 

15 COMMENTS

  1. Minunata, sincera si bine punctata recenzie Alina, felicitari! Recunosc ca nici pe mine nu m-a atras aceasta carte, insa recenzia ta ma face sa ma razgandesc, ai scris foarte frumos!

    • Multumesc! Oli, eu am fost cea care a cerut cartea pentru recenzare. Ma macina gandul ca poate am prejudecati fata de un subeict asa de delicat. Cred ca intr-un fel voiam sa am o experienta literara ceva mai altfel. Sper ca vei viziona si filmul. Daca urmaresti trailerele care ruleaza pe net, vei vedea cat de amuzant este Simon

  2. Foarte sensibilă și tentantă recenzia ta! Abia aștept să citesc și eu cartea, pe care o am deja, din fericire. 🙂

  3. Foarte frumoasă și tentanta recenzia dar și bine argumentată , felicitări Alina ❤️

  4. Felicitari pentru recenzie! E o carte foarte buna, am citit-o. Se vede ca autoarea este de specialitate. Sub povestea de dragoste si discutiile amuzante, este un mesaj educativ. Multi ar avea de invatat din ea. Si se citeste foarte usor.

  5. O carte pe care aș vrea să o citesc, întrucât așa cum spune și Sorina pare (și este) educativă. Și ecranizarea mă interesează, mai ales că una din actrițe îmi este tare cunoscută (13 reasons why) 😀

    Felicitări pentru recenzie, Alina 😀

  6. Și eu tot prin intermediul ecranizării am ajuns la cartea asta. Dar acum, după ce am citit recenzia, sunt și mai hotărâtă să-i fac loc printre lecturile mele. Felicitări, Alina! 😉

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.