Cultivarea răbdării de Dalai Lama - Editura Herald

Cultivarea răbdării, de Dalai Lama – Editura Herald – recenzie

Cultivarea răbdării

Autor: Dalai Lama

Titlu: Cultivarea răbdării. Tehnici budiste pentru a depăși mania și furia

Editura: Herald

Anul publicării: 2020

Traducere: Walter Fotescu

Pagini: 240        

   „Sunt două păcate principale din care toate celelalte păcate se nasc: nerăbdarea și lenea”, spunea  Franz Kafka, iar Sfântul Grigorie Dialogul afirmă că „unde nu este răbdare, acolo nu este nici iubire”.

   Așadar… răbdarea – această calitate ridicată de unii înțelepți la rangul de virtute – îmbracă adesea haina simplă a unei îndepliniri facile, însă faptele dovedesc contrariul. Aparent, nimic nu e mai simplu decât să ai răbdare… apparent. În realitate, omul simplu se găsește adesea în circumstanțe care diminuează drastic capacitatea de a manifesta răbdare.

   Iată ce aflăm din cele câteva rânduri scrise pe coperta cărții: „Făcând distincția între resemnare și toleranță, Dalai Lama sugerează că atitudinea esențială în depășirea mâniei și a urii este să adoptăm în mod conștient răbdarea, această poziționare fermă față de adversități, provenită dintr-un temperament stabil, neperturbat de frământări exterioare sau interioare. Prezentată sub forma învățăturilor susținute de Sanctitatea Sa Dalai Lama în fața publicului, cartea „Cultivarea răbdării” este o analiză detaliată asupra celor trei caracteristici ale răbdării: (1) toleranța bazată pe acceptarea conștientă a suferinței și dificultăților din viață, (2) toleranța rezultată din reflectarea asupra naturii realității și (3) toleranța față de ofensele aduse de alții.

   Învățăturile prezentate aici își au rădăcinile în străvechiul text al lui Santideva, „Intrarea pe calea Iluminării”, studiat în mănăstirile budiste. Cultivarea potențialului inerent de compasiune și iubire al ființei umane începe, spune Dalai Lama, cu depășirea obstacolelor reprezentate de mânie și ură, prin practica răbdării.

  Cartea Cultivarea răbdării a fost publicată anterior cu titlul Healing Anger [în traducere adaptată, Vindecarea mâniei] și face parte dintr-un șir de discursuri publice susținute de Sanctitatea Sa Dalai Lama, publicate într-o serie de autor care cuprinde învățături budiste esențiale”.

  Fără îndoială, nu există mediu mai propice manifestării răbdării, decât societatea, iar astăzi, chiar dacă teoretizăm concepte și idei, dovedim o vulnerabilitate în fața acestei calități, la fel ca oamenii celorlalte epoci. Ne pierdem răbdarea la fel de repede, chiar dacă acum știm care este rolul acestei calități în optimizarea comunicării cu ceilalți și în dobândirea și păstrarea stării de echilibru interior. Pierderea răbdării – declanșată de lipsa capacității de toleranță, spune Dalai Lama – este una din principalele cauze ale dezechilibrelor de orice fel din existența noastră.

   Așa cum a observat și Dalai Lama, dar și alți mari învățători, societatea actuală este dominată de mânie. Se pare că pe măsură ce dezlegăm tot mai mult tainele procesului de comunicare, devenim tot mai incapabili de a pune în practică metodele păstrării unei conviețuiri bazate pe toleranță.

   Născut în Tibet la 6 iulie 1935, sanctitatea Sa Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama („Mare-Lama”) este conducătorul spiritual al Tibetului. Este fiu al unei familii de agricultori, iar încă din fragedă pruncie a fost recunoscut ca reîncarnarea celui de-al XIII-lea Dalai Lama. La douăzeci şi trei de ani încheie studiile cu rezultate excepționale, iar în anul 1950, la un an după invadarea de către chinezi a Tibetului, i s-a solicitat să-şi asume puterea politică.

   Cartea „Cultivarea răbdării” are ca bază capitolul al VI-lea din cartea „O călăuză pe calea bodhisattava-șilor lui Santideva, scrisă de Santideva. Din perspectivă budistă, răbdarea este o „poziționare fermă împotriva adversităților, provenită dintr-un temperament stabil, neperturbat de frământări exterioare sau interioare”.

   Există, cu siguranță, multe coordonate care duc la pierderea echilibrului interior. Unul din aceste motive ar fi atașamentele. Ne construim realitatea purtând pe umeri poverile grele ale atașamentelor. Este, desigur, foarte greu de debarasat ființa noastră de umbra atașamentelor, însă nu este imposibil. Învățăturile budiste ne sfătuiesc să acționăm mereu din perspectiva clipei prezente. Cu alte cuvinte, este esential să fim mereu aici și acum. Să trăim în prezent, să trăim conștient. În procesul acesta, al cultivării trăirii conștiente, un rol important îl are răbdarea. Opusul acesteia, mânia, este o umbră menită să disturbe echilibrul format între trup și suflet, dar și între un om și semenii săi. Atașamentele, fie că sunt legate de alte ființe sau de lucruri materiale, reprezintă și ele frâne destul de intense în dezvoltarea spirituală individuală, dar și socială.

   Dalai Lama subliniază faptul că în combaterea mâniei, tot conștientizarea reprezintă cheia. Odată detectat acest sentiment, el poate fi analizat din postura de observator neimplicat. Desigur, poate că pentru unii, aceste sfaturi par complet inutile. Acolo unde impulsivitatea atinge cote maxime, este foarte dificil de realizat procesul de conștientizare. Totuși, citind cărțile lui Dalai Lama sau ascultându-i prelegerile, realizezi că există posibilitatea educării răbdării și dobândirii procesului de trăire conștientă. Nu se produc miracole peste noapte, nu se realizează minuni doar în urma citirii unei cărți, dar unele fraze pot declanșa procesul trezirii, pot determina initiativa unei schimbări existențiale.

  Răbdarea, unealta care ar putea restaura pacea în această lume, este, fără îndoială, una dintre cele mai prețioase calități pe care – dacă omul ar cultiva-o, perspectiva unei lumi feerice ar fi mai mare.

  Cei care vor citi această carte, fie că au mai citit sau nu alte cărți ale marelui învățător, vor rămâne, cu siguranță, mai bogați sufletește, pentru că își vor însuși sfaturi importante despre menținerea echilibrului interior cu ajutorul conștientizării sentimentelor și gestionării lor.

   Pe tot parcursul cărții, Dalai Lama reliefează subiecte importante desprinse din textul lui Santideva, construind fragmente din care cititorul poate să aleagă piesele lipsă din cadrul traiectoriei dezvoltării sale spirituale. Odată ajuns la un echilibru interior, odată ce drumul spre starea de pace este deja o certitudine, omul se poate considera împlinit, capabil să manifeste răbdarea și să o folosească în contexte existențiale esențiale.

  Dincolo de dezvoltarea individuală, dincolo de exemplul pe care îl oferim copiilor noștri, cultivarea răbdării ar avea repercusiuni și la nivel de societate. Imaginați-vă… așa cum spune și John Lennon, cum ar fi dacă toți oamenii ar trăi în armonie și în pace…

Iată câteva citate:

   „Atunci când cineva ne face rău sau ne rănește, dacă în loc să răspundem pozitiv, dezvoltându-ne răbdarea și toleranța, recurgem la represalii și ne răzbunăm pe el sau ea, se va stabili un fel de cerc vicios. Dacă ne răzbunăm, celălalt nu va accepta lucrul acesta și se va răzbuna la rându-I, după care noi vom face la fel, și tot așa”.

  „În terminologia budistă, folosim „a purifica întinările minții” mai degrabă decât „a goli mintea de gânduri”, fiindcă atunci când spunem „gânduri” include atât gânduri positive, cât și negative. Scopul meditației însă este să se ajungă la ceea ce se numește „starea de nonconceptualizare”.

   Despre starea de nonconceptualizare, despre răbdare și educarea acesteia, veți afla parcurgând paginile pline de înțelepciune ale acestei cărți.

Carte disponibilă pe site-ul Editura Herald

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

 

***Rodica Pușcașu***Sunt o visătoare și așa am de gând să rămân. Cititul e un privilegiu pe care l-am descoperit pentru a evada în alte lumi, pentru a descoperi poveștile unor oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodată. Cărțile sunt lumi fascinante, care te fac să râzi, să plângi, să trăiești. Nu-mi imaginez lumea fără cărți... pentru că nu ar exista. În viața reală sunt un om simplu, care se bucură de aroma cafelei în diminețile de vară, sunt o mamă preocupată (uneori excesiv) de copilul meu și o soție iubită care mai arde din când în când mâncarea... pentru că timpul de preparare nu coincide cu timpul poveștii pe care o citesc. Vedeți voi, în cazul meu, totul se reduce iremediabil la citit... O altă pasiune de-a mea este scrisul. Scriu și ajung să-mi iubesc personajele atât de mult, încât mi le consider prieteni. În 2010 am publicat cartea de povești pentru copii „Maria și fulgii de nea”, iar în 2016 a ieșit de sub tiparul editurii PIM, cartea „Povestea secretă a Cezarei”... și nu mă voi opri aici.

10 COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.