Eroii de Joe Abercrombie – Editura Nemira – recenzie

Eroii de Joe Abercrombie – Editura Nemira – recenzie

Eroii de Joe Abercrombie

Eroii, de Joe Abercrombie – Editura Nemira – recenzie

Eroii

Autor: Joe Abercrombie

Editura Nemira

Colecția Armada

Anul publicării în limba română: 2019

Titlul original: The Heroes (2011)

Traducere: Monica Șerban

Număr de pagini: 744

  Joe Abercrombie revine în forță cu un alt roman care completează universul seriei Prima Lege, fascinanta sa lume grimdark fantasy.

  Povestea din Eroii este auto-conclusivă, practic descrierea ultimei bătălii dintr-o campanie militară. Se poate citi separat fără nicio problemă, dar ar fi păcat să nu parcurgeți înainte celelalte volume ale ciclului literar, în ordinea: Tăișul sabiei, Fără îndurare, Puterea armelor și Dulce răzbunare.

  Așa veți savura cu nostalgie unele referiri la personajele din ele, care altfel vor părea doar legende ostășești amintite tematic în jurul vreunui foc de tabără.

  Se remarcă încă de la începutul cărții că titlul ei, Eroii, este unul cu sensuri multiple, conținând într-un singur cuvânt sarcasmul pe care îl întâlnim în toate celelalte denumiri ale romanelor lui Abercrombie, care în original sunt schije ironice desprinse din citate celebre.

  Eroii sunt sigur-sigur un cerc de pietre megalitice de pe o colină care devine punct strategic în bătălie, mai puțin probabil este că sunt și bravii soldați ai Uniunii veniți să civilizeze Nordul cu forța sau vajnicii apărători băștinași, sanguinarii barbari.Eroii de Joe Abercrombie

  Pentru că în războiul de un realism medieval extrem descris de autor, luptătorii entuziaști sau reticenți își pierd la fel de irelevant viețile în conflicte care nu sunt ale lor, contra unor dușmani cu care nu au nimic personal de împărțit.

  Ciocnirea teribilă dintre armata regulată invadatoare a Uniunii, condusă de Lordul Mareșal Kroy, și clanurile sălbatice ale Nordului strânse de Dow cel Negru, este pe cât de spectaculoasă, pe atât de inutilă, privită retrospectiv. Nimeni nu are justificarea completă a unei cauze drepte, iar Abercrombie reușește să prezinte, la fel de obiectiv, perspectivele ambelor tabere.

  Războiul este crunt, mizerabil, nemilos, istovitor, și doar norocul împarte combatanții în supraviețuitori sau cadavre.

  Descrierea sa acoperă trei zile de lupte și urmărește implicarea în bătălie a unui număr imens de personaje din cele două armii, unele meteorice, altele revenind și încrucișându-și destinele.

  Multe dintre ele sunt masacrate la prima înfățișare, câteva izbutind însă chiar să se apropie de statutul de personalități eroice, demne de-a fi cântate în balade:  prin nebunie, ca Whirrun Crapă-Nuci, prin vocație, ca Bremer dan Gorst, prin principialism, ca Curnden Gât-Îngust, prin prostie turbată, ca Solz, fiul lui Bethod, sau prin ironia sorții, ca Beck cel Roșu.

  Dar bătăliile nu sunt decise de vitejia individuală, de cât de curajos se dovedește a fi un războinic sau un altul, în fața dușmanului, ci de deciziile conducătorilor, uneori tembele sau ezitante, alteori de o îngâmfare absurdă, adesea urmărind obiective ori interese ascunse.

  Cartea lui Abercrombie este un roman militarist în compoziție, însă anti-militarist în esență. Încărcându-și narațiunea cu toate atracțiile testosteronice ale ciocnirilor armate pasionante, autorul reușește să le transforme într-un act de acuzație împotriva demenței și stupizeniei absolute a războiului. Cred că romanul său ar putea fi luat în considerare nu numai ca o excelentă creație epic fantasy, limitată de subgen, ci și ca o operă literară de valoare greu egalabilă de oricare alt titlu care tratează același subiect în mainstream, oricât de respectabil.

  Joe Abercrombie s-a născut în 1974, în Lancaster, Anglia. Studiile și le-a făcut la Royal Grammar School și Manchester University, unde a urmat cursurile de psihologie. A lucrat ca producător de televiziune, înainte de a deveni editor de film liber profesionist. În timpul unei pauze între servicii a început să scrie The Blade Itself / Tăișul sabiei, în 2002, carte pe care a finalizat-o în 2004. În 2006, ea a apărut la editura Gollancz, fiind urmată de alte două volume din trilogia Prima Lege, Before They Are Hanged / Fără îndurare și Last Argument of Kings / Puterea armelor. În 2009, Abercrombie a publicat romanul Best Served Cold  / Dulce răzbunare, a cărui acțiune se petrece în universul Primei Legi, dar este un titlu de sine stătător. A urmat The Heroes / Eroii (2011), care aparține tot aceluiași univers. Abercrombie trăiește în Bath, Somerset, cu soția și cei trei copii.

Carte disponobilă pe site-ul Nemira

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

 

9 COMMENTS

  1. Ai pus punctul pe i: „un roman militarist in compozitie, anti-militarist in esenta”. Asa este, excelent punctat. La Ismail Kadare am mai vazut aceasta infierare a absurditatii razboiului, atat de reusita. Inutil sa mai precizez ca recenzia e foarte buna, asta se stie deja. O carte pe care o recomand calduros, la randul meu.

  2. N-am citit până acum Abercrombie, dar cartea pe care o descrii aici are toate elementele unei cărți interesante.
    Mulțumim pentru recomandare!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.