Fata cu cimbru în buzunar de Marieta Dobrin – Artă și Literatură – recenzie
Fata cu cimbru în buzunar, de Marieta Dobrin – Artă și Literatură – recenzie
Fata cu cimbru în buzunar
Autor: Marieta Dobrin
Editura Pentru Artă și Literatură
Număr pagini: 185
“Marietta Dobrin s-a născut în comuna Iancu-Jianu din județul Olt și locuiește, din 1994, în Italia, împreună cu soțul italian și cei doi copii ai lor. Marietta spune despre ea: „Sunt Marietta Dobrin, dar și Romantica lu’ pește, Fata cu cimbru în buzunar și un exemplu concret că visurile ți se pot împlini la douăzeci, la cincizeci sau chiar la o sută de ani.
Visul meu s-a împlinit la cincizeci și patru de ani și, dacă stau bine să mă gândesc, nici nu mi-a aparținut în întregime. Adică nu mă gândisem niciodată până atunci să public o carte, darămite una care să se bucure de o primire atât de călduroasă din partea cititorilor.
Primul text mi-a fost publicat pe un site italian, în limba italiană, fiind urmat apoi de mai multe. Unul dintre acestea a câștigat un concurs și a apărut într-un e-book. La scurt timp am descoperit platforma social-culturală Catchy, o adevărată pepinieră online de tinere și mai puțin tinere talente, unde public și în prezent.
Iubesc iarna, dulciurile, pădurile de brad, casele din lemn, lacurile, prieteniile lungi, simple, sincere, dezinteresate.
Am încredere în oameni, în natura care vindecă și repară, în proverbul «cum îți așterni, așa dormi», iar de câțiva ani buni, și în mine. Dacă aveți visuri pe care le credeți imposibile, gândiți-vă la mine, la Fata cu cimbru în buzunar, la cum și-a văzut ea visul cuprins între două coperte la o jumătate de veac de existență“.
Are dreptate Corina Ozon când spune:
“Când o citești pe Marietta, este imposibil să nu te regăsești într-o frântură de poveste. Are darul să scoată la lumină amintirile adormite și, pentru câteva momente, să le facă să strălucească. Precum obiectele de preț ținute în cufăr de străbunicii noștri, în basme sau aievea, pentru că farmecul este tocmai călătoria pe această linie imaginară pe care ne întoarcem în copilărie sau în diverse ipostaze ale vieții. Scrierile Mariettei fac parte din memoria colectivă, dar sunt acele colțuri în care n-am mai umblat de mult și unde, uneori, ne temem că doare dacă umblăm. Or Marietta reușește să ne ducă de mână, cu blândețe, în aceste felii din viață, care recompun o lume uitată, dar nu abandonată.”
Citind volumul “Fata cu cimbru în buzunar” m-am plimbat din nou pe cărările vieții.
Volumul conține 58 de povestiri scurte. Marietta Dobrin ne povestește despre viața ei începând de la grădiniță, despre problemele adolescenței, despre liceul făcut la oraș și despre internat, apoi despre căsătorie și plecare din țară.
Avem povești despre prietene, unele plecate deja la stele, despre oamenii întâlniți în cale de-a lungul vieții.
Cele mai multe povești sunt despre familie:părinți, bunici,, surori. Mai apoi familia soțului și vecinii din localitatea și țara în care s-a stabilit.
Firul călăuzitor al poveștilor este dragostea, duioșia, uneori regretele, dar toate amintirile sunt un balsam pentru suflet
Privind pozele, amintindu-și momente importante, isprăvi de copii, primele indragosteli, și împărtășirea lor cu surorile și prietenele este un mod de-a rămâne conectată cu țara.
Dragostea împărtășită, adevărată, puternică, profundă, chiar dacă în altă țară, i-a dat suportul necesar să meargă mai departe, să-și crească copiii, să țeasă cu ei o legătură așa cum a văzut în copilărie și tinerețe în familia ei.
Marietta Dobrin este convinsă că educația primită în familie este cea care formează omul viitor, abia apoi școala.
Și asta se vede în fiecare frântură de viață pe care ne-o împărtășește.
Povestirile ei sunt impregnate cu duioșie, iubire, nostalgie, dor, și cu un umor fin și chiar sunt învățături pentru generațiile următoare.
Nu vă voi spune mai multe, nu poți face un rezumat al acestor bijuterii, trebuie să le citiți și să le simțiți și voi.
Poveștile ei sunt adevărate lecții de gândire, simțire, iubire, lecții de viață.
Marietta Dobrin își dezgoleste în față noastră sufletul, făcându-ne să ne gândim la noi, la credințele noastre, la reacțiile în fața diferitelor situații, la viața noastră.
Vă mai împărtășesc doar câteva din gândurile autoarei:
“Și speri mereu că foaia albă pe care o ai în față să se umple de drumuri colorate, line, simple și sigure, dar, dacă e să nu fie așa, trebuie să ai curajul să schimbi strada, să schimbi viața, să te schimbi pe tine, să nu aștepți nimic de la nimeni, să nu lași oamenii să te dezamăgească, să te folosească, să te lege de ei cu firele aspre și tăioase ale dependenței, să ai mereu puterea și dorința de a te ridica singură, să fii mândră și demnă.
Să fii tu , cea mai iubită de tine.”
“Casa părintească e mereu vie, mereu prezentă, îți amintești de ea fiecare detaliu, fiecare bucurie și fiecare tristețe, o iubești până la sfârșitul zilelor tale.”
“Părinții sunt rădăcinile noastre, educația noastră, bunul-simț, respectul. Toate deprinse prin exemplul lor, nu citite, nu învățate la școală.”
“Prietenii vin și pleacă, dar cei care rămân-și la bine, dar, mai ales la greu-știi că sunt pentru totdeauna, că îți fac viața mai frumoasă, mai bogată, mai plină de sens. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să se străduiască să fie prietenul pe care ni-l dorim și pe care îl căutăm în ceilalți.”
“Nimic din ce ni se întâmplă nu ajunge la noi din întâmplare, trebuie doar să descifrăm semnalele, să culegem gesturile, vorbele, imaginile și să le transformăm într-o alee înflorită, chiar dacă pe margini vom întâlni doar scaieți, ghimpi, mărăcini…”
Amuzantă este întâmplarea de la vamă, unde Marietta avea cimbru în buzunar, pus acolo în ultima clipă de mama ei. La întrebarea vameșului despre praful din buzunare și după răspunsul ei acesta le spune râzând colegilor : “Avem aici o fată cu cimbru în buzunar”.
Așa s-a născut titlul volumului.
Felicitări Marietta Dobrin pentru o bijuterie de carte și mult succes în continuare!
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti