Isla și Fericirea până la adânci bătrâneți de Stephanie Perkins-recenzie

Titlul original: Isla and the hapilly ever after
Traducere: Cristina Jinga
Editura Epica
Anul apariţiei: 2015
Nr. de pagini: 331

EPICA/Young Adult/+14 ani/Contemporary Fiction

Seria Anna şi sărutul franţuzesc (Anna and the French Kiss) 1. Anna şi sărutul franţuzesc (Anna and the French Kiss-2010), 2. Lola şi băiatul de treabă din vecini (Lola and the Boy Next Door-2011), 3. Isla și Fericirea până la adânci bătrâneți (Isla and the Happily Ever After-2014)

Dragostea se aprinde repede în New York – Oraşul Care Nu Doarme Niciodată, dar oare va dura această dragoste înflăcărată?

   „Stephanie Perkins este Jane Austen a generaţiei noastre. Poveştile ei îţi frâng inima, te alină şi te lasă fără aer de atâta fericire; e magie adevărată în aceste pagini – o experienţă pe care n-ai s-o uiţi.” —TAHEREH MAFI, autoarea seriei Spulberă-mă, bestseller New York Times

    Am ales să citesc Isla și Fericirea până la adânci bătrâneți într-un moment când simţeam nevoia să evadez, să călătoresc cu gândul, să trăiesc emoţii inedite şi recunosc, nu am dat greş, cartea a fost o încântare. Mi-ar fi plăcut să mă pot lăuda că am parcurs şi restul cărţilor scrise de Stephanie Perkins, dar vă asigur o voi face în scurt timp. Stilul folosit este lejer şi m-a dus cu gândul la propriile amintiri şi chiar dacă nu am avut parte de prima dragoste la Paris, mă bucur că am descoperit-o. Isla şi John m-au făcut să îi invidiez cumva, să trăiesc alături de ei primul fior al dragostei, pasiunea, zâmbetele spontane, discuţiile amuzante, toate acestea m-au captivat.

    Poate vi se va părea că are un subiect banal, doar prezintă aceleaşi lucruri, ei bine, vă contrazic, modul în care se vede viaţa prin ochii lor transformă cartea şi îi dă un farmec aparte…mai ales dacă adoraţi genul acesta.
Dacă nu aţi plecat în vacanţă până în acest moment, acum aveţi şansa să călătoriţi cu personajele prin New York, Paris şi Barcelona, iar la un moment dat ca o surpriză pasageră pentru voi … vor fi prietenii lui Josh-Anna, Étienne, Lola şi Cricket.

  Isla este îndrăgostită de Josh din primul an de liceu, locuiesc pe aceeaşi stradă în Manhattan şi în acelaşi timp învaţă la Şcoala Americană din Paris. Este o fată emotivă şi chiar dacă ar vrea să-i spună câte în lună şi în stele, în prezenţa lui cuvintele parcă se evaporă. Norocul îi apare în cale când merge la cafenea în vacanţă, dar din cauza analgezicelor luate pentru durere este năucă, nu se mai controlează şi devine îndrăzneaţă, aşa reuşeşte să poarte prima discuţie cu băiatul pe care îl iubeşte în tăcere. Se considera invizibilă la şcoală, dar Josh o cunoaşte, ştie unde locuieşte, îi arată o parte din desenele făcute şi surpriză pentru ea, ajunge chiar să o deseneze.

„M-am mulţumit cu mâzgăliturile zărite peste umărul lui, cu picturile scorojindu-se în atelierul de artă, cu schiţele lipite de uşile prietenilor săi. Stilul său e aproape excentric. E melancolic şi frumos, complet personal. Liniile sunt îngrijite. Asta dovedeşte că acordă atenţie. Oamenii nu cred în atenţia lui, pentru că, aparent, el visează cu ochii deschişi, chiuleşte de la ore şi nu-şi face temele, dar văzându-i desenele îmi dau seama că se înşeală.
Mi-ar plăcea să se uite şi la mine cum se uită la modelele lui. Pentru că atunci ar vedea că, în afară de timidă, am şi alte trăsături, la fel cum şi eu văd că, în afară de pierde-vară,  el are alte trăsături.
Obrajii îmi ard din nou-de parcă mi-ar fi putut auzi gândurile-şi atunci îmi dau seama că … mă studiază.”

„Sunt şi eu acolo. Sunt în caietul ăla de schiţe. Nu am văzut niciodată desenul acela cu mine. Oare ce spunea despre mine? Dar despre el? M-am întrebat dacă l-a mai privit măcar. Toată vara m-am întrebat lucrul ăsta.”

  Din cauza medicamentelor puternice Isla adoarme cu capul pe masă, dar în loc să se sperie, Josh face lucrul cel mai firesc, o lasă să se odihnească şi o desenează în toată splendoarea ei. Se trezeşte debusolată, nu ştie ce se petrece, dar este atât de încântată că n-a fost abandonată încât îşi păstrează zâmbetul până în faţa casei chiar şi atunci când nu-şi poate lua ochii de la el în timp ce ploaia o udă până la piele şi rochia i se mulează pe corp.
    A doua zi vede totul în ceaţă, îi este ruşine de situaţie, nu şi-a plătit consumaţia şi decide să facă lucrul cel mai normal, să-l aştepte pe Josh la cafenea pentru a-şi cere scuze, dar nu merge singură, ci cu prietenul ei dintotdeauna-Kurt.

    Numai că totul pare să fie o iluzie, iar băiatul mult visat întârzie să apară, zilele trec, vacanţa la fel şi Isla rămâne doar cu amintirea că a avut momentul ei de glorie şi nu l-a fructificat, din contră, s-a făcut de ruşine într-un mare stil.

    Şcoala începe şi se află din nou în jurul băiatului tatuat, locuieşte în fosta lui cameră de la cămin, îl vede la cursuri, stau în aceeaşi bancă fără voia lor şi într-un final ajung să converseze, să îşi spună mai mult decât cuvântul „bună”.

„Eu, Isla Martin, locuiesc acum în fostul ultim loc de domiciliu al lui Joshua Wasserstein. Aceştia au fost pereţii lui. Acesta a fost tavanul lui.”

    Nu se poate abţine să îl privească, să invidieze toate fetele care îl adoră şi să sper că poate … va veni şi şansa ei. Momentul oportun pare să vină din partea lui Josh atunci când o invită la o plimbare, aşa ajunge să afle că ea este disponibilă şi Kurt îi este doar cel mai bun prieten din copilărie. Acest aspect îi dă curaj lui Josh şi de acum se vor face mici paşi către o relaţie.

 „ -Dă-mi mâna.
– Ce-cum?
– Mâna, repetă el, dă-mi-o.
Îi întind mâna dreaptă, tremurătoare. Şi-într-o clipă în care parcă o sută de visuri devin realitate-Joshua Wasserstein îşi împleteşte degetele printre ale mele. O descărcare de energie ameţitoare îmi străbate venele. Mă nimereşte drept în inimă.
-Aşa, zice el. De când aştept să fac asta.
Nici pe departe de tot atâta timp cât aştept eu.”

    Partea frumoasă este că Josh chiar o plăcea pe Isla, demult ar fi vrut să poarte o discuţie cu ea, dar întotdeauna era nedespărţită de Kurt, toţi cei din jur au crezut că ea este ocupată din punct de vedere sentimental. Începutul este foarte deosebit şi va continua în acest ritm, numai că spiritul nestatornic al lui Josh le va crea probleme, iar relaţia lor va ajunge într-un punct critic. Va fi o întreagă aventură, nu totul va fi frumos şi pur, se vor lua decizii radicale ce le va aduce suferinţă. Vor parcurge un întreg drum al maturizării, Isla va descoperi ce îşi doreşte de la viaţă, ce facultate va urma, iar Josh va înţelege că ţelul său trebuie să depăşească anumite limite, nu doar să caute necazul la fiecare pas.

   Am îndrăgit familia Martin, în special legătura strânsă a surorilor (Gen, Isla şi Hattie),  momentele dificile le va apropia şi îşi vor da seama cât de importantă este încrederea. Mi-a părut rău de Josh, legătura superficială cu părinţii săi, expunerea mediatică în timpul alegerilor au făcut din el un singuratic. Este sociabil, amabil şi are prieteni, dar simte nevoia să atragă atenţia, să protesteze cumva. Chiuleşte de la ore, pare superficial, indiferent, întârzie la ore, tot timpul desenează, dar ascunde anumite talente pe care le are: învaţă foarte bine, vorbeşte fluent franceza şi este mai mult decât băiatul unui senator. Alături de Isla se va vedea într-o altă lumină şi va înţelege cine este cu adevărat. Chiar şi cartea pe care o pregăteşte pentru admiterea la facultate în care se regăsesc desenate memoriile sale, o mare parte din viaţa sa, va avea alt sens atunci când le va arăta persoanei pe care o iubeşte, doar ea îşi va da seama dacă desenele sale vor prinde viaţă şi s-ar putea transforma într-un roman de succes sau va fi o simplă publicaţie a unui adolescent. Aceste mici detalii au transformat cartea într-un carusel al sentimentelor, m-au ţinut  cu sufletul la gură şi am aşteptat până la final să vedem cum este … fericirea până la adânci bătrâneţi … dacă este un mit sau o frumoasă realitate pentru Josh şi Isla.

    Parisul întotdeauna va reuşi să mă surprindă şi chiar dacă nu am avut şansa să îl vizitez cu adevărat, autoarea m-a purtat prin locuri nebănuite. I-am simţit farmecul în mai multe ipostaze şi dacă vă doriţi o evadare pentru vacanţă, atunci alegeţi Isla şi Fericirea până la adânci bătrâneţi. Opinia mea pozitivă asupra cărţii nu are legătură cu Editura Epica.

Cartea Isla și Fericirea până la adânci bătrâneți de Stephanie Perkins poate fi comandată de pe site-ul Editura Epica sau din librăriile online agreate.