Jurnalul menajerei – Loreth Anne White – recenzie
Jurnalul menajerei – Loreth Anne White – recenzie
Titlu: Jurnalul menajerei
Autor: Loreth Anne White
Editura Litera
București, 2024
Nr. pagini: 415
După fenomenul “Secretul Pacientei”, autoarea canadiană revine în forță cu un nou crime-fiction plin de suspans. Am regăsit în această carte stilul similar Freidei McFadden, jovial, intrigant și cu personaje țesute dintr-un ghem de elemente contradictorii care oferă atât mai multe perspective cititorului, cât îl și ajută să își seteze sistemul de simpatii / antipatii.
Povestea începe cu o suspiciune de crimă, pe care polițista Mallory Van Alst, alias Mal, împreună cu Benoît, colegul său, este nevoită să o investigheze deși la locul faptei nu există un cadavru, doar urme de încăierare, două dispariții și mărturia unei vecine bătrâne care, în toiul nopții, a sesizat prezența unui cuplu care a îngrămadit în portbagaj un covor rulat și a demarat în trombă.
Cazul ridică multiple suspiciuni ce îl vizează pe Jon Wentworth, fostul olimpic național la ski alpin, care, împreună cu soția sa Daisy, s-au aflat în vizită în ziua crimei, la familia Haruto și Vanessa North, ambii de negăsit.
Ce au în comun cele două cupluri? Ambele femei sunt însărcinate, s-au cunoscut la un curs de yoga pentru gravide, devenind rapid prietene bune și… ambele au aceeași menajeră – Kit Darling.
“Kit Darling este atrăgătoare într-un fel neconvențional. O expresie malițioasă în ochi, o umbră de zâmbet pe buze – ca și cum ceva i se pare în secret amuzant Are un ruj roz aprins, gene false mari. Părul blond subțire, e ridicat pe cap în două cocuri dezordonate. Are la baza gâtului un colier de catifea neagră.”
După cum probabil vă așteptați, nimic nu este ceea ce pare, căci fiecare personaj are ceva de ascuns și nu se dă în lături de la a se asigura că face tot posibilul să își păstreze secretele.
Luate separat, cele două cupluri sunt extrem de diferite. Daisy si Jon Wentworth se cunosc din liceu. Daisy provine dintr-o familie care a făcut avere din afaceri cu resorturi de ski și care este obișnuită ca cineva să îi acopere urmele în cazul unor erori de judecată, iar Jon este tipologia tânărului care a atins succesul prea devreme, la 19 ani, când principalul său focus erau petrecerile, drogurile și femeile pe care le agresa sexual, considerând că oricare dintre ele este bucuroasă că a avut ocazia să îl cunoască.
“În acest moment Jon nu-și dorește decât să explodeze din hotarele pielii sale, să dea frâu liber acestui foc acumulat pe care încearcă din răsputeri să-l ţină înăuntru. Tânjește după euforia schiatului, după ţâșnirea prin porțile din vârful muntelui, după urletul vântului pe lângă față, după dangătul clopotelor vacilor când plonjează pe traseu. Vrea acea trăire a urcării pe podium cu pumnii ridicaţi. Numărul unu. Băiatul de aur. Mulţimea scandând: „JonJon, JonJon, JonJon, JonJon! ” Fete vociferând ca să ajungă aproape de el în cluburile de noapte. E într-o celulă. Prins în capcană. Într-o căsnicie tot mai plictisitoare. Trăind într-un loc numit Cabana Trandafirilor. Cu un bebeluş pe drum. Răspunderea zdrobitoare de a deveni cumva tată. Cum se presupune că va face asta?”
De-a lungul relației lor, Daisy a fost nevoită de două ori să îl acopere pe Jon, evitând astfel să atragă asupra sa atenția negativă a presei, în ambele cazuri fetele au depus plângere pentru agresiune sexuală (prima chiar în grup) după ce a fost drogată și forțată de împrejurări să avorteze. Reîntoarcea în mica stațiune de ski vizează completarea familiei cu un nou membru și preluarea de către Jon a afacerilor socrului său, dar oare lucrurile să fie puse la punct fără cusur?
Vanessa și Haruto North par a fi un cuplu bine sudat, ușor misterios, în care Daisy bănuiește că balanța de putere înclină în favoarea soțului, care pare mai autoritar decât de cazul, fapt ce o determină să forțeze anumite confidențe din partea prietenei sale, lucru care ia o întorsătură neașteptată.
De cealaltă parte a baricadei, Kit Darling, menajera blondă, micuță și oacheșă, cu un trecut traumatic și care se chinuie să se mențină pe linia de plutire, are o mare problemă – nu se poate abține de la a scotoci prin casele oamenilor pentru care face curățenie. Când Kit este repartizată de firma de curățenie să facă menajul în casa proaspetei reîntoarse în oraș familii Wentworth, dependența acesteia de descoperi secretele fiecărui client, scot la iveală traume adânc îngropate care îi oferă acesteia o pârghie pentru răzbunare.
“Dacă dependența de iscodire ar putea să fie ,,problema care m-a adus aici”, motivele din spatele dependenţei sunt ceea ce terapeuta mea vrea să descopere. Prin intermediul ținerii unui jurnal mi-am dat seama că, de curând au fost două evenimente declanșatoare care mi-au exacerbat dependența și mi-au împins comportamentul pe un teritoriu riscant, periculos. Au avut loc în aceeași zi, ceea ce le-a făcut să se amplifice reciproc. E ciudat cum uneori nu putem vedea noi înșine aceste lucruri, chiar dacă strigă în faţa noastră.”
Când cele două cupluri se reunesc în seara de Halloween în Casa de Sticlă a familiei North, denumită astfel datorită arhitecturii interesante formate în mare parte din sticlă și metal, șocul dezvăluirii unor secrete devine demn de săvârșirea unei crime.
Al cui este cadavrul care este descoperit de Mal și Benoît câteva zile mai târziu, aruncat pe fundul lacului? Cine este Kit Darling și ce poveste tristă ascunde în spatele zâmbetelor oferite clienților săi? Unde au dispărut soții North și ce s-a întâmplat în noaptea de Halloween în Casa de Sticlă?
“Simt că mă cuprinde greața. Mă opresc pentru că trebuie să respir. Știu că e fals. Viața nimănui nu-i perfectă. E o iluzie întreținută cu grijă. Adevărul înfrumusețat. Distragerea atenţiei. Întocmai cum e contul meu @vulpeasicioara. Îngădui acestui lucru să mă afecteze. Dar mai este ceva legat de realitate si percepție. Când îți alegi povestea, îți alegi, de fapt, și viața. Suntem sau am devenit ceea ce ne prefacem că suntem, aşa că trebuie să avem mare grijă cine ne prefacem că suntem.”
Un roman alert și satisfăcător, mai ales pentru fanii unui soap-thriller ușurel, plin de suspans în care, deși finalul devine intuitiv în a doua jumătate a poveștii, mi-a plăcut modul în care autoarea a prelungit agonia și a stârnit curiozitatea, dezvăluind treptat secretele personajelor principale.
Dintre cele două romane citite de la această autoare, prima impresie este ca “Secretul menajerei“ este scris într-un stil ceva mai comercial decât cel anterior, dar asta nu strică cu nimic plăcerea lecturii.
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: bookzone, libris şi cărtureşti
