Lista de dorințe a lui Mike – Royd Tolkien – recenzie

Lista de dorințe a lui Mike – Royd Tolkien – recenzie

by -
0
Lista de dorințe a lui Mike - Royd Tolkien - recenzie

Lista de dorințe a lui Mike – Royd Tolkien – recenzie 

Titlu: Lista de dorințe a lui Mike

Autor: Royd Tolkien

Editura: RAO

An apariție: 2023

Număr pagini: 368

Colecție: Biblioteca Rao

Titlu Original: There’s a Hole in my Bucket: A Journey of Two Brothers

Traducător: Alexandru Mani

  Toate poveștile despre pierderi poartă nuanța sumbră a tristeții, a dezamăgirii, a durerii greu de îndurat. Indiferent că este vorba de un părinte, un prieten sau un frate, pierderea cuiva drag lasă iremediabil o amprentă pe vecie. 

  Mike este fratele lui Royd Tolkien. Ambii sunt strănepoții marelui și binecunoscutului scriitor JRR Tolkien. Din păcate, Mike moare la începutul anului 2015, înainte să împlinească 40 de ani, iar fratele său a lăsat totul deoparte și i-a fost alături până în ultimele clipe. 

„Crescând cu poveștile străbunicului lor, Royd Tolkien și fratele său, Mike, au iubit întotdeauna aventurile. Astfel că, atunci când Mike este diagnosticat cu boala neuronului motor, cunoscută și sub denumirea de SLA, frații decid să folosească timpul care le-a mai rămas împreună pentru a bifa cât mai mult posibil din lista de dorințe a lui Mike, de la camping în Norvegia până la călătorii prin iubita Nouă Zeelandă a lui Royd. Când îl pierde pe Mike, Royd descoperă că fratele său mai scrisese o listă, una mai diferită: cincizeci de lucruri pe care și-a dorit ca Royd să le facă după moartea sa. Ceea ce urmează este un set de teste încărcate emoțional, care îl vor scoate pe Royd din zona sa de confort, o călătorie a lui Royd, în încercarea de a bifa toate sarcinile de pe provocatoarea, plină de umor și, adesea, sfâșietoarea listă a lui Mike, sarcini care cartografiază viața fraților, de la copilărie până la maturitate.”

 Așa cum mărturisește autorul în primele pagini, scrierea acestei cărți este una dintre cele mai provocatoare aventuri, întrucât este nevoit să se ridice deasupra durerii lăsate de pierderea fratelui și să scrie. Așa cum acesta din urmă a dorit, aventurile prin care au trecut împreună continuă cu o listă de dorințe pe care Royd trebuie să le îndeplinească după plecarea lui Mike. 

„Vreau să te asigur, dragă cititorule, că scopul acestui Cuvânt-înainte este unul confesional. Vreau să fiu sincer cu tine. Susțin ideile, sentimentele și adevărul tuturor celor scrise aici. Voiam doar să știi că până și scrierea acestei cărți face parte din călătorie, dintr-o călătorie împărtășită. Nu doar evenimentele în sine, ci și procesul anevoios de a povesti, de a discuta și descrie a generat o eliberare cathaartică. Scrierea cărții a însemnat un vârtej de lacrimi și hohote de râs, iar dacă-ți pot oferi și ție această experiență, e singura recompensă de care am nevoie.”

  Cu această mărturisire imprimată în suflet, pornim către aventurile descrise de către autor. Mike lasă o listă de lucruri pe care fratele său trebuie să le facă în amintirea lui. Sunt aventuri care – în alte circumstanțe – ar putea stârni râsul, însă aici sunt împletite cu o nostalgie și cu o durere care diminuează considerabil starea de veselie. 

  Născuți în Țara Galilor, cei doi frați, împreună cu sora lor mai mare au avut parte de o copilărie plină de jocuri și veselie, una care – așa cum mărturisește autorul – și-ar fi dorit să dureze mai mult, dar pare că a trecut cât o clipită. Din păcate, timpul trece iremediabil, însă deveniți adulți, frații au rămas foarte apropiați. 

  Cartea este structurată în patru părți, fiecare dintre ele având mai multe capitole în care aflăm despre cum îndeplinește Royd lista de dorințe a lui Mike, dar în fundal se țes amintiri din copilăria lor, din vremea când boala încă nu apăruse, dar și din ultima vreme, de când totul devenise sumbru și viața întregii familii fusese data peste cap din vina necruțătoarei boli. 

  Dincolo de curiozitatea stârnită de această listă de dorințe a lui Mike, cartea emană o imensă tristețe. Din modul în care Royd se străduiește să îndeplinească sarcinile, făcându-le să pară amuzante, nu reiese decât durerea și nostalgia care s-au instalat atât de pregnant în sufletul său. 

 Cartea reliefează faptul că timpul este atât de prețios, dar atât de nesocotit de către noi, oamenii. Suntem, adesea, prea captivi în realitatea accelerată a zilelor noastre și uităm să prețuim clipele frumoase petrecute alături de cei dragi. Nu mai prețuim clipa… poate că de aceea ea pare să treacă atât de repede și ne răpește persoanele dragi, transformându-le apoi în amintiri. 

  Viața este despre a ne bucura unii de ceilalți, despre a iubi și a prețui prezența celor dragi. Aflăm asta din cărți, cum este aceasta… dar reușim, oare să punem în aplicare teoria clipei trăite alături de persoanele dragi?

  Dincolo de povestea tristă a pierderii fratelui, cartea este un semnal de alarmă, ne transmite să trăim cu adevărat, să iubim cu adevărat… pentru că, orice aventură este adevărată numai atunci când este trăită împreună cu frații, surorile, prietenii.

  Recomand cartea tuturor… pentru că nu este ficțiune, ci o mărturisire, o aducere aminte, o carte care îndeamnă la prețuirea prezentului. 

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia şi cărtureşti

Recenzii cărți

***Rodica Pușcașu***Sunt o visătoare și așa am de gând să rămân. Cititul e un privilegiu pe care l-am descoperit pentru a evada în alte lumi, pentru a descoperi poveștile unor oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodată. Cărțile sunt lumi fascinante, care te fac să râzi, să plângi, să trăiești. Nu-mi imaginez lumea fără cărți... pentru că nu ar exista. În viața reală sunt un om simplu, care se bucură de aroma cafelei în diminețile de vară, sunt o mamă preocupată (uneori excesiv) de copilul meu și o soție iubită care mai arde din când în când mâncarea... pentru că timpul de preparare nu coincide cu timpul poveștii pe care o citesc. Vedeți voi, în cazul meu, totul se reduce iremediabil la citit... O altă pasiune de-a mea este scrisul. Scriu și ajung să-mi iubesc personajele atât de mult, încât mi le consider prieteni. În 2010 am publicat cartea de povești pentru copii „Maria și fulgii de nea”, iar în 2016 a ieșit de sub tiparul editurii PIM, cartea „Povestea secretă a Cezarei”... și nu mă voi opri aici.

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.