Minunea imperfectă, de Andrea de Carlo – Editura Rao – recenzie

Minunea imperfectă

Andrea de Carlo

Titlul original: L’imperfetta meraviglia

Editura: Rao

Biblioteca Rao

Anul apariției: 2019

Traducere din limba italiană: Graal Soft

Număr pagini: 329

Gen: Romantic

   „Minunea imperfectă” este un roman cu o acțiune destul de simplă, structurată pe două planuri. Într-unul din ele o întâlnim pe Milena, o italiancă ce deține o afacere bazată pe înghețată și care încearcă, deși nu e prea convinsă, să aibă un copil împreună cu partenera ei de viață, Viviane. Observăm de la început că planul este mai mult visul partenerei decât al ei. Milena vrea să-și perfecționeze afacerea, să încerce fabricarea cât mai multor tipuri noi de înghețată.

„Însă, de fiecare dată când își imaginează, chiar și pentru o clipă, că nu va continua cu fecundarea in vitro și că ar fi liberă să facă ce vrea, îi vin în minte o mulțime de înghețate minunate pe care încă nu le-a probat. De exemplu, înghețată cu aromă de flori. Da, primăvara trecută a făcut una cu trandafiri și i-a ieșit bine, dar mai sunt alte zeci de experimentat: iasomie, nu- mă-uita, violete, lavandă, glicină, mușețel, albăstrea… Înghețatele pe care le-ar putea prepara sunt la fel de multe precum florile, de fapt: sute, mii.”

  În celălalt plan, îl avem pe Nick, solistul unei trupe celebre, care sosește în orășelul Milenei pentru două evenimente: căsătoria cu iubita sa și un concert de binefacere.

Cum și când se vor întâlni cele două planuri veți descoperi singuri, merită efortul.

„Ce sens a avut îmbrățișarea cu Nick Cruickshank de ieri-seară, din piață? A fost tot ceva absolut inocent, ca sărutul de pe frunte din după-amiaza aceea? Judecând după cum se simțea acum, nu. Sau după cum se simțea acasă, în timp ce se răsucea pe toate părțile în pat, cu capul și corpul pline de impulsuri contradictorii.”

   Recunosc că prima parte mi s-a părut destul de monotonă: unele capitole sunt cu Milena, Viviane, înghețata și planurile lor de a avea un copil cu ajutorul fertilizării in vitro, iar altele, cu Nick, iubita sa și colegii de trupă enervanți și fițoși. Capitolele sunt alternate și pot spune că mai interesante mi se păreau cele cu Milena. Când dădeam peste Nick și gașca lui de fițoși, mă enervam și nu înțelegeam cum de Nick nu-i dădea afară din casă, indiferent că urmau să susțină concertul împreună.

  Romanul se deschide cu o pană de curent, ce pune înghețata făcută de Milena în pericol, riscând să se topească văzând cu ochii. Biata de ea încearcă să-și salveze producția, vânzând-o oricum și oricui, când comanda viitoarei soții a lui Nick pică exact la țanc.

„Echilibrul înghețatei este unul instabil prin definiție, deși trebuie să treacă mult timp înainte să se deterioreze în așa măsură încât să nu mai poată fi recuperată. Atunci când se confrunta cu echilibre instabile, pe Milena Migliari o încerca mereu un amestec de neliniște și fascinație. Poate că această senzație avea de-a face și cu povestea ei personală, așa cum susținea Viviane, cu faptul că nu avusese niciodată relații de familie solide, că nu se simțea niciodată legată de un loc anume.”

  Îmi place modul în care este descrisă înghețata, în formele și culorile ei, fapt ce mă pune să trec această carte pe lista celor ce ar trebui interzise în caz de dietă. 5 cărți ce ar trebui interzise în caz de dietă

„Fior di latte este unul dintre gusturile cu care se poate verifica mai bine diferența dintre o înghețată stupidă și o înghețată interesantă, dintre care una care te obosește după câteva lingurițe și una care te face să continui până când nu mai este.”

„Apoi transferă înghețata de fior di latte în recipientul din vitrină, lângă cea de kaki. Saltă capacele și le privește. Sunt o combinație foarte frumoasă: alb și portocaliu, o minunată combinație de toamnă.”

  Mai îmi place modul în care sunt descrise relațiile, sau mai bine zis, evoluția și transformarea lor, ceea ce ne face să ne întrebăm de ce oamenii rămân prinși în relații care nu-i mai împlinesc. Probabil din inerție și de multe ori, este nevoie de un șoc, de un eveniment extern pentru a-și da seama.

„Și apoi ce s-a întâmplat? Între ele? Cu ele? Ce naiba s-a întâmplat? Și înspre ce se îndreaptă acum, împingându-se, împotrivindu-se și târându-se? Înspre o familie consolidată, nu foarte diferită de cele din care provin? Înspre o separare de roluri tot mai definită și mai de durată? Este oare inevitabil ca între două femei care sunt împreună să apară, în timp, o relație asemănătoare celei care există între o femeie și un bărbat, din pură chestiune de supraviețuire?”

  În afară de prietenii lui Nick, personajul care mi-a displăcut este cel al lui Viviane. O consider o manipulatoare, care încearcă să-i impună Milenei propriul vis, acela de a avea un copil și de a purta sarcina.

„Cu cât se gândește mai mult, cu atât ideile i se încâlcesc mai tare. Acum i se pare că gestul lui Viviane ar putea fi cel puțin un șantaj sentimental; în clipa următoare i se pare din nou un act de o generozitate extraordinară. Acum se simte victima unui episod de canibalism; în clipa următoare se simte ca un monstru nerecunoscător. Pendulează între interpretări, cu sufletul la gură, nesigură.”

Finalul este deschis, lăsându-ne imaginația să lucreze.

Despre autor:

  Andrea de Carlo este un autor italian contemporan. A studiat literatura, a fost fotograf și asemenea personajului din carte, a făcut parte dintr-o trupă rock. A lucrat ca asistent al lui Federico Fellini și cărțile sale au fost traduse în 26 de limbi.

Cartea o găsiți pe site-ul Editura Rao

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti

recenzii cărți

#literaturapetocuri #bookreview #recenziicarti #bibliotecarao #romance

Minunea imperfectă de Andrea de Carlo – Editura Rao – recenzie