Printre ceilalți de Jo Walton-Editura Paladin-recenzie

Printre ceilalți de Jo Walton-Editura Paladin-recenzie

Printre ceilalți

Titlu original: Among Others

Autor: Jo Walton

Editura: Paladin

Număr de pagini: 376

   Jo Walton este o scriitoare de SF și fantasy care s-a născut în Țara Galilor și a fost distinsă în anul 2002 cu titlul de „Best New Writer”. Aceasta și-a făcut debutul cu o trilogie fantasy, ca mai apoi următorul ei roman, „Tooth and Claw”, să primească premiul „World Fantasy”. În anul 2011 a publicat „Printre ceilalți” care s-a bucurat de trei distincții, fiind apreciat și de critici. Succesul acestui roman se poate datora caracterului personal al acestuia pentru autoare care a declarat că „este mitologizarea unei părţi din viaţa mea. Este un roman fantasy, dar se bazează pe material autobiografic.“.

   Din munții de romane ce-și așteaptă cuminți rândul pe noptieră sau în bibliotecă, ne alegem de cele mai multe ori cărțile pe care le citim în funcție de starea de spirit dintr-o anumită perioadă a vieții noastre. Ca să mă destind după o vară stresantă, am ales să revin la genul meu de suflet, fantasy, și să lecturez o carte distinsă de trei ori cu premii pentru cel mai bun roman (Hugo, Nebula și British Fantasy) și anume „Printre ceilalți”, semnată de scriitoarea de origine galeză Jo Walton.

   Romanul spune povestea unei tinere de 15 ani, Morwenna (Mori), care rămâne infirmă în urma unui accident de mașină, ce i-a răpit în același timp și sora geamănă pe Morganna (Mor). Afectată profund de cele întâmplate și atribuind principala vină a evenimentului mamei sale, pe care o consideră vrăjitoare, protagonista decide să fugă de acasă și ajunge în grija tatălui ei, Daniel, despre care până în prezent nu știa nimic. Cu ajutorul celor trei mătuși bogate ale acestuia, Morwenna este trimisă la un liceu de fete cu internat. Viața în acest loc nu este nici pe departe plăcută, condiția sa medicală și statutul de nou-venită influențând semnificativ relațiile cu celelalte colege. Totuși, cu timpul, Morwenna începe să se acomodeze, își face câteva prietene și își găsește permanent refugiul și alinarea în lectură. Chiar și așa, abilitatea sa neobișnuită de a vedea zâne și trecutul dureros nu par să-i dea pace. Mama ei, Liz, încă încearcă să o rănească, etalându-și puterea în cele mai neprevăzute momente, iar Mori se străduiește din răsputeri să-i țină piept și în același timp să le ajute pe zâne să o învingă. Va reuși oare Morwenna să iasă victorioasă alături de zâne din această luptă? Va putea să uite trecutul și să-și continue viața? Poate să îmbrățișeze și ea normalitatea ca toți ceilalți din jurul său? Răspunsurile acestor întrebări le veți găsi printre paginile romanului.

  Atunci când am luat de pe raftul bibliotecii această carte mă așteptam să se remarce prin acțiune, creaturi fantastice și întâmplări neprevăzute, dar ceea ce o încadrează în categoria fantasy este de fapt doar prezența sporadică a întâlnirilor cu zânele și influența magică a mamei protagonistei. Este important de remarcat, totuși, că zânele din povestea Morwennei nu se încadrează în tiparul clasic, ce prezintă niște făpturi micuțe, frumoase și firave, cu înfățișare asemănătoare cu cea a oamenilor, ci sunt mai degrabă ființe unice, unele mai frumoase, altele mai urâte, unele ce pot avea preponderent caracteristici umane sau specifice elementelor din natură.

,,Când vine vorba de oameni și de animale ai de-a face cu un singur tipar: două mâini, două picioare, un cap, un om. Sau patru picioare și lână, o oaie. La plante și la zâne, totuși, există indicii care arată ceea ce sunt, dar un copac ar putea avea oricâte ramuri, crescând de oriunde. […] Zânele pot fi ori extrem de frumoase, ori absolut hidoase. Toate au ochi și majoritatea au un fel de chestie ce poate trece drept cap. Unele au membre care ar putea părea umane, altele arată mai degrabă ca niște animale, iar altele nu seamănă cu absolut nimic. Aceasta făcea parte din ultima categorie. Era lunguiață, fusiformă și avea pielea precum coaja aspră de copac. Dacă nu i-ai fi văzut ochii, care erau oarecum înfundați în orbite, ai fi luat-o drept un vierme învelit în pânză de păianjen

.”

   „Printre ceilalți” este un roman construit sub formă de jurnal, în cadrul căruia Morwenna relatează experiențele cotidiene petrecute în perioada anilor 1979-1980, își consemnează trăirile, nesiguranțele și întrebările referitoare la ceea ce se întâmplă în viața ei și prezintă impresii cu privire la cărțile pe care le citește. Pot spune astfel că protagonista este una atipică. Din cauza accidentului, Morwenna mi-a dat impresia că suferă de sindromul supraviețuitorului, deoarece își reproșează într-un fel moartea lui Mor, ambele fete încercând atunci să ajute zânele să o înfrângă pe Liz, prețul acestei confruntări fiind plătit doar de una dintre ele. Astfel, protagonista a rămas cu regretele, cu infirmitatea și cu durerea pierderii acelei jumătăți sufletești deținute de geamăna ei, iar toate acestea o macină pe interior și nu-i permit să meargă mai departe. În același timp, în ciuda abilităților sale neobișnuite ce implică magia, accentul în construcția ei cade asupra marii pasiuni pentru lecturi SF, pe care de multe ori le asociază cu întâmplările de zi cu zi și cu ajutorul cărora reușește să găsească oameni cu aceleași hobby-uri, perspective și interese, realizând astfel că poate trăi în continuare și după tragedia prin care a trecut. Nu există vreo ieșire din liceu care să nu implice o vizită la bibliotecă sau la librăriile din zonă.

„Bibliotecile chiar sunt minunate. Sunt mai bune și decât librăriile. Vreau să spun că librăriile obțin profit vânzându-ți cărți, în timp ce bibliotecile există pur și simplu ca să ți le împrumute, fără să se plângă, din pură bunătate.”

   Finalul mi-a plăcut mult, a fost intens, m-a ținut cu sufletul la gură și incapabilă să las jos cartea înainte să mi se dezvăluie deznodământul, dar m-a lăsat cu câteva semne de întrebare cu privire la anumite elemente din cadrul poveștii.

   Așadar, romanul „Printre ceilalți”, semnat de Jo Walton nu spune o poveste fantasy obișnuită, ci reflectă puterea vindecătoare a lecturii și influența sa asupra vieții aparent frânte a unei tinere care a fost nevoită să simtă durerea pierderii mult prea devreme, pe un fond presărat cu elemente și creaturi fantastice. Cu siguranță va face deliciul fanilor SF datorită numeroaselor trimiteri și comparații cu bine-cunoscute opere specifice genului, iar pe cei care caută să trăiască acțiunea intens și periculos, dorințele vă vor fi îndeplinite, dar trebuie să-i acordați puțin timp cărții. Povestea lui Mori este una sensibilă, ușor nedreaptă, din care putem desprinde câteva învățături ce s-ar putea dovedi utile în realitate și la finalul căreia veți realiza că există speranță chiar și atunci când totul pare să ne fie împotrivă.

Cartea Printre ceilalți de Jo Walton o găsiţi pe site-ul Editura Paladin

Verifică disponibilitatea cărţii-Printre ceilalți de Jo Walton– în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărţi

Recenzii cărţi fantasy

Roxana-Andreea Cercelaru (Roxana C) -Redactor///Mă consider o fire deschisă, aventurieră și dependentă de muzică. Sunt boemă, dar în același timp realistă, ceea ce înseamnă că încerc mai mereu să văd în jurul meu părțile bune ale oamenilor și ale situațiilor cu care mă confrunt, dar nu pot spune că mă îmbăt cu apă rece. Iubesc să scriu și să citesc pentru că reprezintă modul prin care pot evada din cotidian în lumi utopice și îmi pot lăsa imaginația să zboare. Tocmai de-asta îmi este foarte greu să vorbesc în fața unei săli pline de oameni, dar dacă mi se dă o foaie de hârtie ca să-mi aștern acolo gândurile, atunci totul capătă sens. Scriu cu multă pasiune și încerc să-mi pun amprenta asupra fiecărui rând așternut pe foaia virtuală. Ca să închei această scurtă prezentare într-o notă artistică, m-am gândit să vă las un citat, cu care eu rezonez, de-al lui Cărtărescu: „Scrisul este umbra sunetelor vorbirii în pagină.”.

18 COMMENTS

  1. Poza e superba! Nu ma intelege gresit, si recenzia! Cred ca mi-ar placea si mie, nu are foarte multe elemente fantasy si mesajul primeaza.

    • 😀 Cadrul mi s-a părut potrivit pentru povestea expusă prin intermediul romanului. Într-adevăr se pune mai mult accent pe potențialul vindecător al lecturii decât pe elementele fantasy și tocmai de-asta este o carte specială. Mă bucur că îți place prezentarea 🙂

    • Cred că poți să-i acorzi o șansă, dar să ai puțină răbdare cu ea că sunt șanse să nu te prindă de la început 😉

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.