Scrisori din far - Emma Carroll
Literaturapetocuri.ro Editura Litera Recenzii cărţi

Scrisori din far, de Emma Carroll – Editura Litera – recenzie

Scrisori din far

Emma Carroll

Editura Litera, București, 2019

Titlu original: Letters From The Lighthouse, 2017

Traducere din limba engleză de Mirella Acsente

272 de pagini

recenzie

   Scrisori din far – Emma Carroll roman istoric.

Familia e ca o frânghie ale cărei noduri nu se desfac niciodată. – proverb spaniol

   Când vine vorba de cărți cu temă istorică, al Doilea Război Mondial și situația evreilor par să fie surse nesecate de inspirație, cu atât mai mult, cu cât curiozitatea și capacitatea de a fi șocat ale cititorului sunt mai mari. Mi-amintesc prima carte de acest gen… Scrisori de dragoste spânzurate, de Oliver Lustig. Eram în gimnaziu și aflam pentru prima dată despre Holocaust, printr-o serie de nuvele bine scrise, dar de o duritate cum nu descoperisem până atunci în cărți. Dacă mi-aș fi făcut ucenicia cu Scrisori din far, poate multe nopți de nesomn și zbucium ar fi fost salvate pe atunci. De ce? Tratează aceleași teme, însă într-o manieră sensibilă, din perspectiva unui copil care este oarecum protejat și nu este expus unor suferințe imposibil de suportat. Cu unele excepții, totuși. Căci personajul-narator trăiește o dramă: este despărțită de mamă, forțată să-i preia rolul pentru a-și proteja fratele, orfană de tată, mort în condiții neelucidate și maturizată înainte de vreme.

   La doi ani de când a început marele război, în timpul unui bombardament ca multe altele în Londra, Olive Bradshaw se află la cinema, alături de sora sa mai mare, Sukie, și fratele mai mic, Cliff. În învălmășeală, se pierde de sora ei, care dispare în mod misterios. Rănită și speriată, Olive refuză să creadă că sora ei a murit în timpul raidului.

,,Era posibil să treacă două sau trei zile până primeam o veste de la Sukie, și, deși eram îngrijorată, știam că putea să aibă grijă de ea. M-am întrebat dacă mama vedea lumea în negru când, de fapt, era gri din cauză că era bolnavă.’

   Nu după mult timp, se decide evacuarea copiilor din Londra, în trenuri aglomerate și nesigure. Doi copii, Olive și Cliff, trebuie să-și părăsească mama, să facă față grosolăniei altor copii, să se descurce într-un loc necunoscut: Devon. Oamenii de aici sunt misterioși, suspicioși și par să comploteze ceva. Iar Olive îi va ajuta să își atingă scopul.

   Farul din port, casă și cămin, protecție și echilibru, îi oferă și Olivei lumină și răspunsuri – o călăuză care să-i îndrepte  pe cei rătăciți către adăpost.(foto 1) Mica naratoare nu încetează să creadă în puterea familiei și să spere că Sukie e în viață și nu face altceva decât un joc periculos de spion.

  Romanul ale o latură educativă ce mă face să-l recomand pentru lectură copiilor. În primul rând, este un roman al familiei, al legăturilor de nedesfăcut dintre frați și al solidarității față de aproape. În nicio clipă Olive nu-și părăsește fratele, respectându-și promisiunea făcută mamei. Apoi, este un roman istoric, ce oferă date exacte, realiste, împletite cu povești de viață ale unor oameni diferiți, dar atât de asemănători. Capitolele au ca titluri texte motivaționale create de guvernul britanic, pentru a ridica moralul populației sau pentru a face avertizări: Gurile slobode scufundă corăbiile, Când ai îndoieli, stinge lumina! sau Să nu știi niciodată ce înseamnă să fii refugiat!. Pe de altă parte, putem privi Scrisori din far ca pe un roman de investigații, deoarece eroina încearcă să descopere misterul scrisorii codate și a secretomaniei din jurul său. Nu în ultimul rând, este un roman de dragoste, dacă urmărim idila, târzie, ce-i drept,  dintre Sukie și Ephraim, paznicul farului.  Putem vorbi, în egală măsură și despre bildungsroman sau de roman social.

   Sunt câteva secvențe care m-au impresionat în mod deosebit: povestea Estherei, o fată din Kindertransport, cu probleme de adaptare, cea a aterizării forțate a avionului german, când pilotul e pe cale să fie linșat și întâmplarea cu paltoanele, la școală. Uneori, și copiii pot da lecții de maturitate celor care sunt trecuți prin viață. Trebuie doar să le acorzi puțină încredere.

,,… ceea ce mă surprindea cel mai mult era mândria pe care o simțeam pentru mama mea. În ultimele luni, o văzusem cum se transformase într-o persoană tristă care plângea mult. Și totuși, chiar și atunci, existau momente în care era mai puternică decât mi-aș fi putut închipui vreodată. Gândindu-mă acum la tot ce făcuse, cum Queenie, Ephraim și ceilalți o respectau atât de mult, și cum o inspirase pe Sukie, am început să mă simt și eu diferită. Neliniștea că mama nu se simțea bine era încă acolo. Dar, amestecată cu ea, era și convingerea că avea să își revină. Presupun că ceea ce simțeam era speranță.

   Emma Carroll a fost profesor de limba engleză la un liceu din Devon și reporter la un ziar local. A renunțat la cariera de profesor pentru cea de scriitor. Astăzi, locuiește în Somerset alături de soțul ei și de cei doi terrieri Jack Russell, Pip și Bertie. De pe blogul său, aflăm că adoră zăpada și este vegetariană de la unsprezece ani. Este o scriitoare prolifică de literatură pentru copii și tineri, la noi fiind tradus doar romanul de față.

Recenzii cărţi

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libriselefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

 

 

***Andreea Oana Duduman-(Andreea D)***Soție, mamă a trei fete superbe, profesor de limba și literatura română, cu un viciu fără leac: cititul. Când am o carte bună în mână, uit de cotidian. Sunt o persoană practică, cu simțul umorului, însă nu foarte sociabilă; vorbesc doar dacă am ceva de spus. Empatică, iubesc oamenii și mă impresionează poveștile lor. Nu de puține ori mi le-am imaginat subiecte ale unor romane celebre. Respir literatură, eman literatură pe tocuri, pe platforme, în balerini sau în opinci; viața toată e literatură, trebuie doar să observi... .

8 COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.