Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989 de Ruta Sepetys - Editura Epica - recenzie

Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989, de Ruta Sepetys – Editura Epica – recenzie

Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989

Autor: Ruta Sepetys

Editura Epica
Anul publicării în limba română: 2022
Titlul original: I Must Betray You (2022)
Traducere: Gabriela Stoica și Ioana Socolescu
Număr de pagini: 352

  Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989 (în original: I Must Betray You) este un bestseller internațional cu acțiunea plasată în România, un pic înainte și în timpul Revoluției anti-ceaușiste.

  Am început lectura acestui roman fiind dublu avertizat: mai întâi de alte cărți ale autoarei, care sunt scrise în același stil plin de sentiment, dar cu acuratețe istorică mai puțin remarcabilă, apoi de steluțele românești de pe goodreads, ce nu sunt atât de multe ca ale străinilor care-și închipuie că învață istorie citind această frumoasă poveste young adult.

  Așa că am luat cartea exact ca pe ce este de fapt, un fantasy cu tentă istorică, așa cum e filmul Dracula Untold, de exemplu. În pofida documentării fanatice a autoarei, categorisirea de ficțiune istorică… nu că n-ar fi și ea potrivită, sunt o grămadă de ficțiuni istorice care au doar vag tangență cu evenimente reale, dar te predispune la a face comparații cu trecutul istoric și, dacă nu ies perfecte, riști ca iritarea să îți strice plăcerea lecturii.

  Apropo de Dracula, am recunoscut într-o frază a Rutei, tipicul discurs de patriot român necărturar care crede că personajul nu are de fapt nicio legătură cu istoria țării noastre. Sigur, Vlad Țepeș nu era un vampir, dar semna în documentele proprii Dracula și niciodată Țepeș, care era o poreclă consemnată mai ales de surse inamice. Dacă voievodul Vlad al III-lea Basarab chiar ar fi nemuritor și i te-ai adresa cu (crezi tu) patrioticul Țepeș, ar fi mult mai probabil să te tragă pe tine în țeapă, decât pe unul care îl numește cosmopolit: Dracula.

  Revenind la vampirul comunist care sugea sângele poporului, Ceaușescu și epoca sa sunt prezentate în roman aproape distopic, înfiripându-se fantezist o societate claustrofobică de genul celei din Divergent sau Jocurile Foamei, perfect funcționabilă livresc, dar care în afara beletristicii s-ar preschimba în explozii de viață obișnuită care pătrund prin orice sistematizare, așa cum ea (re)apare sub toate speciile de dictaturi sau chiar în mijlocul celor mai cumplite războaie.

  Cred că asta nu a înțeles scriitoarea americană, că sub opresiune, nu toate subiectele vitale se învârt în jurul sentimentului de sufocare politică, existențele individuale înflorind sălbatic sau crescând la fel de buruienos ca în orice alt sistem, oamenii adaptându-se mediului altfel decât personajele ei. În atât de mare măsură, încât nu îl mai percep ca viciat decât episodic, nicidecum permanent.

  I s-au pus toate informațiile în față și (explicabil de vreme ce acestea erau numai statistici crâncene) a ajuns ea să le asambleze într-un puzzle complet, dar cu model alterat.

  Înțelegând toate astea și asumându-ți că citești un roman adolescentin plasat pe un tărâm cvasi-fantastic, lectura devine cu adevărat minunată. Te trece prin toate genurile de emoții și e aproape imposibil să nu îți stoarcă lacrimi până la final. Iar o carte care reușește așa ceva… nu poate fi catalogată decât excepțională.

  Bucureșți, 1989… În Europa Centrală se sfărâmă Cortina de Fier și toate regimurile comuniste se prăbușesc rând pe rând. Doar românii nu se bucură încă de libertate, căci se află în continuare sub brațul de fier al dictaturii lui Nicolae Ceaușescu.

  Într-o țară închisă, izolată și condusă prin impunerea sentimentului de frică, Cristian Florescu, un adolescent de șaptesprezece ani, care visează să devină scriitor, este șantajat și racolat de Securitate drept informator.

   Transformat într-unul dintre detestații turnători, prin presiuni și promisiunea unor medicamente pe care le va primi bunicul său bolnav, proaspătul colaborator al regimului nu mai are decât două posibilități: să-i trădeze pe toți cei din jurul lui, pe toți cei pe care-i iubește, sau, folosindu-se de noul lui statut, să facă orice pentru a submina sistemul totalitar din interior.

  Cristian riscă totul ca să demaște autoritarismul celui mai diabolic dictator din Europa, pentru a oferi o voce poporului român și a arăta lumii ce se petrece de fapt în țara lui.

  Când izbucnește scânteia Revoluției, băiatul se alătură entuziasmat manifestanților și luptă, în sfârșit, pentru mult-dorita Libertate.

  Scriitoarea surprinde înduioșător relațiile de prietenie sau cele romantice dintre adolescenți, cele familiale, crunt malformate în lumea comunistă, interese și inițiative ce pot părea stupide adulților, având însă genuinitatea vârstei personajelor, a exaltărilor juvenile nu mereu logice, dar în care se pune tot sufletul și toată speranța absurdă.

  Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989 este un roman despre dragoste în toate formele ei, privită ca ultim bastion intim împotriva asaltului unei societăți agresive ce depersonalizează forțat.

  O lectură recomandată călduros pentru povestea în sine, și mai puțin decât ar fi fost de dorit, pentru contextul său istoric, care, desigur, are propria importanță în alegerea cititorilor români.

Ruta Sepetys s-a născut și a crescut în Michigan, iar acum locuiește cu familia în Nashville, Tennessee.

  Autoarea cu origini lituaniene este considerată o romancieră crossover, deoarece cărţile sale sunt citite atât de adolescenţi, cât și de adulţi din întreaga lume. Volumele Printre tonuri cenușiiAdio, New OrleansO mare de lacrimi și Fântânile tăcerii au câștigat sau au fost selectate pentru mai multe zeci de premii literare și sunt incluse în peste șaizeci de liste de premii de stat.

  Din 2016, an care a marcat prima ei vizită în România, scriitoarea a început să se documenteze pentru romanul Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989A depus o muncă de cercetare lăudabilă, având inclusiv numeroase întâlniri cu supraviețuitori și martori ai Revoluției române. Cartea sa a ajuns deja New York Times Bestseller, fiind tradusă foarte repede după lansare și în limba română.Sfârșitul șoaptelor. Decembrie 1989 de Ruta Sepetys - Editura Epica - recenzie

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libriselefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

 

 

 

 

 

 

9 COMMENTS

  1. Hei, nu e genul de recenzie la care trebuie felicitat bloggerul acid pentru sinceritate. 😀 E chiar o carte buna, ca poveste. Autoarea nu e istoric, doar am remarcat cum ar fi cel mai bine sa o abordezi ca sa nu te irite asta. 🙂

  2. Am citit-o si eu de curand, e corect ce ai observat: documentare buna, dar se vede ca autoarea n-a trait aici. Nu cred ca era atmosfera asta. In rest, a fost o carte placuta, usor de citit, emotionanta pe alocuri.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.