Să vorbim corect românește | Limba română | Corect sau incorect

Mai știm noi să scriem și să vorbim corect românește?

Să vorbim corect românește

    „Noi privim limba română ca pe o pîine, din care toți trebuie să mănînce și toată trebuie să fie bună. Nu. Unii trebuie să știe mai mult, alții mai puțin, pe grade, în funcție de profesia la care aspiră”. (Stelian Dumistrăcel)

  Mai știm noi să scriem și să vorbim corect românește? Trebuie să recunoaștem: trăim într-o epocă în care socializăm foarte mult. Și asta e de bine. Problema este că acest act are loc mai mult în spațiul virtual, unde ne trădăm foarte ușor pregătirea lingvistică, iar greșelile de scriere atârnă greoi, precum niște pietre de moară, de profilul nostru. Și, ca să încerc să îndulcesc pâinea despre care vorbește domnul Dumistrăcel și să-i dau gust de cozonac, voi prezenta câteva greșeli pe care le facem destul de frecvent.

1.Vroiam sau voiam?

   Bună! Vroiam doar să te salut… Replica asta îmi provoacă alergii puternice!

   Forma vroiam provine din contopirea a două verbe, a voi și a vrea, și este considerată greșită. În cazul în care ar fi corectă, cum sună verbul la infinitiv, a vroi?

   Bună! Voiam doar să te salut... Ei, dacă scrii așa, te salut și eu!

2. Dragele mele sau dragile mele?

   Dragele mele, astăzi am pregătit o rețetă de varză acră.

  Hai să o luăm logic: drag (masculin) și dragă (feminin) au aceeași formă de plural – dragi. Articulăm hotărât la feminin și… pam, pam!

   Dragile mele, azi am pregătit o rețetă de varză dulce.

3. Ouălor sau ouălelor?

   În Joia Mare, e rândul ouălelor la vopsit.

   Logic, din nou: substantivul ou are forma de plural ouă, la care adăugăm, în funcție de situație, articole. Ouă+ -le (articol hotărât)= ouălor

   În Joia Mare, e rândul ouălor la vopsit.

4.Cantități mari de ploaie se vor înregistra în Moldova sudică.

   Conform dicționarului, ploaia desemnează fenomenul meteorologic în sine. Pot fi cantități de zăpadă, de apă rezultată în urma ploii… .

  Cantități mari de apă se vor înregistra în Moldova sudică.

5. Ca și fată cu stil, am vrut să mă fac blondă.

   Pentru a evita o cacofonie inexistentă, dăm în hipercorectitudine. Uităm că este recomandat să folosim această structură DOAR când există o situație comparativă.

   Refuz să corectez panoplia de mai sus!

6. Care sau pe care?

Funcția care o am îmi permite să te concediez.

   M-am tot întrebat care ar fi cauza acestei greșeli; să fie întrebarea PE CARE o pui pentru a afla tipul subordonatei?

   Renunțarea la prepoziția pe constituie greșeala cea mai frecventă și riscă să devină un fenomen, iar o greșeală repetată devine, în mod regretabil, regulă.

   Funcția pe care o am…

7. La mulți aniiiii!

   Din nou, hipercorectitudinea. Măcar dacă ar fi anii așa de mulți precum desinențele de plural. Punem mulți de i, sărbătoritul își alege!

8. De abia sau deabia?

   Suntem tentați să trunchiem sau să sudăm cuvinte. Aici nu cert pe nimeni; lipsește auzul fonematic sau este insuficient dezvoltat.

   De abia am ajuns la 8.

9. Cumpără jocul cu monezi de aur! mă invita o reclamă, înainte de sărbători.

Chiar nu a auzit nimeni cum sună monezile? Dacă vorbeau despre monede, poate cumpăram jocul.

10. Clasa a doisprezecea sau clasa a douăsprezecea?

   Substantivul clasa este de genul feminin și se acordă cu adjectivul, nu? Evident, corect este clasa a douăsprezecea.

11. Pleonasmul câștigă alegerile electorale!

   Sintagma alegeri electorale este pleonastică, deoarece electoral înseamnă referitor la alegeri.

Să scriem și să vorbim corect românește

  Lista rămâne deschisă…

 

11 COMMENTS

  1. Foarte util articolul, multumim! Omiterea lui „pe” la „pe care” ma scoate si pe mine din sarite. Imi vine sa corectez persoana :))). „Monezi” si „monede” nu sunt ambele forme corecte? Si la „vroiam”… O profa de romana mi-a spus mai de mult ca „Vroiam” vine de la „a vrea” si ca e corect. Am aflat ulterior ca nu e asa, dar in ciuda corectitudinii, tot „vroiam” imi suna mai bine :)).

  2. La muuulti aniiiii!! – e o constructie jucausa. Ar fi preferabil sa fie prelungite doar vocalele centrale, din simt estetic, dar chiar nu ai cum sa o bagi la greseli nici daca ai fi scortosenia intruchipata. Pentru nefolosirea lui „ca si” nu am auzit niciun argument solid in afara aluia ca nu ii place expresia unui domn cu mustata de la televizor. Suna mai bine „ca”, pana nu dai de un alt „ca” sau „ce” la inceputul urmatorului cuvant si atunci e chiar indicat, pentru a evita cacofonia.

    • Norma literară condamnă folosirea lui „ca și” (sau a lui „ca, virgulă”) în loc de „ca” pentru evitarea cacofoniilor (și cu atât mai mult când acest pericol nu există),în construcții de tipul „ca și consilier”, care pot fi înlocuite prin construcții directe precum „a fost numit consilier”. (DOOM II, Ed. Univ. Enciclopedic, 2005, pagina XCI) E suficient de solid argumentul?

      • „Norma literara condamna” suna ca o sentinta morala in locul uneia juridice. :p Ar fi bine sa o urmezi, dar la un moment dat suficienta populatie facand altfel o poate usor modifica. 🙂

        • Nu ca as tine cu „ca si”. E oribil. :p Doar ca nu stiu daca trebuie discriminat pentru asta. 🙂

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.