Asasinul din Tokio-Trădarea, de Barry Eisler-Meteor Publishing-recenzie

Titlu original: Winner Take All

Editura: Meteor Publishing

Traducere: Pavelescu Mihai-Dan

Număr pagini: 336

   Barry Mark Eisler s-a născut în 1964 în New Jersey. După terminarea universității de drept s-a alăturat CIA, unde a deținut o funcție în cadrul Secției de  Operațiuni. Demisionează în 1992 deziluzionat de birocrația existența și se alătură unei firme de avocatură. Lucrează pentru ei în San Francisco-Bay Area, mai apoi în Japonia. În 1999 revine în Bay Area pentru un nou început. Din 2003 devine scriitor cu normă întreagă. Primul sau roman “Rain Fall” din seria “John Rain” a luat numeroase premii. După acest roman în 2009 Sony Pictures Japan realizează un film în versiune japoneză. În 2014 Slingshot Global Media anunță realizarea unei mini serii TV după romanul său numită ”Rain” cu Keanu Reeves în rol principal

“Nu vom conteni cu explorarea

Și sfârșitul dibuirii pururi

Va fi s-ajungem de unde-am pornit

Și să cunoaștem locu-ntâia oară.” (T.S.Eliot-Patru cvartete)

   După războaiele din Vietnam și Afganistan, deziluzionat de ceea ce se oferă sau mai degrabă nu se oferă veteranilor, John Rain devine asasin plătit. Este jumătate american, jumătate japonez, are centura neagră la judo, a urmat multe cursuri de instruire guvernamentală în diferite tactici și arme de foc.

   Nu mai este tânăr, dar ceea ce-l face deosebit și longeviv este talentul său cameleonic de-a se ascunde la vedere, de a-și asigura diferite deghizări și identități în locații diferite din Japonia și Brazilia, dar mai ales abilitatea de-a gândi și de-a se comporta ca inamicul.

   A lucrat o vreme pentru Agenție, dar acum acceptă numai contracte foarte bine plătite și numai după ce-și ia multe măsuri de precauție, căci secretul nu era numai de-a ucide, ci de-a ucide făcând să pară o moarte obișnuită. Mesajele le primește electronic pe diferite pagini, pe care le accesează din diferite internet-cafeuri, după care sună la numărul de telefon cunoscut, de pe un telefon cu cartelă pe care-l folosește o singură dată. Este de părere că niciodată nu poți fi destul de precaut. Pare paranoic, dar se va dovedi că are dreptate atunci când cineva din interior îi accesează dosarul încercând să dea de el.

   Astfel că, atunci când CIA  îl angajează să-l “retragă” pe Belghazi își studiază cu maximă atenție ținta. Încă din primele zile identifică un alt asasin care-l urmărește pe Belghazi, un francez, pe care-l omoară în timpul urmăririi. Apoi, la cazinou, îi pune lui Belghazi un praf în băutură, care-i va provoca o stare de rău, astfel că va fi nevoit să revină în cameră. Acolo, fără bodygarzi va putea să-și pună planul în aplicare. Se ascunde în baie, într-un loc ascuns, și așteaptă venirea țintei. Dar acțiunea îi este zădărnicită și totuși e salvat de Delilah, aparent prietena lui Belghazi, de fapt agent Mossad, care avea sarcina de-al urmări îndeaproape.

   Întâlnirea cu Dox, un fost coechipier din armată și agenție îl pune în gardă. Este urmărit de o întreagă trupă de arabi, pe care reușește în final să-i scoată din joc, Intră la bănuieli, dar abia când Dox îl anunță că cineva l-a angajat să-l ucidă devine îngrijorat. Pentru Dox datoria de viață pe care o are față de John este mai importantă ca orice contract  așa că se oferă să-l ajute să afle despre ce este vorba. Așa dau de Crawley, agent CIA, de la care află că încurcă prin intervenția lui o anumită parte a Agenției, care nu voia ca Belghazi să aibă probleme.

  Kanezaki, cel care-l contactase pentru acțiune face săpături și punând de acord informațiile își dau seama ce se întâmplă.

După 11 septembrie CIA avea liste cu cei care făceau trafic de armament și se foloseau de cei pe care-i considerau “inofensivi” să-i prindă pe jucătorii mari.

Ei erau convinși că Belghazi face trafic cu tipuri vechi de armament și cu explozivi C4, iar acesta ca “bună-credință” le dăduse pe tavă rivali de-ai lui, așa că aveau oarecum încredere și voiau să-l mai folosească. Doar că de data aceasta miza pe care ei n-o știau, dar israelienii o aflaseră cumva (de aceea era Delilah în preajmă), erau rachete balistice de ultimul tip pe care Belghazi (sigur pe el fiind aparent sub “umbrela CIA) vrea să le vândă rușilor, în fapt celor care ofereau mai mult .Numai că arabii le voiau și ei, de aici încercarea de-al ucide pe John Rain.

Rain împreună cu Dox, în care are încredere zădărniceste lucrurile.

  Ce se întâmplă mai departe? Ce face Belghazi? Cum rămâne cu Delilah? Ce face agentul CIA însoțitor când își dă seama că au fost înșelați? Ce se întâmplă cu rachetele? Ce se întâmplă cu John Rain și Dox?

La toate aceste întrebări veți află răspuns citind cartea.

   Romanul este scris la persoană întâi, autorul nu se mărginește să ne vorbească despre viața personajelor, ci și despre tacticile de luptă, antrenamente și supraviețuire. Sigur sunt și câteva “idile” mai vechi sau mai noi în viața lui John Rain, dar stăvilite și terminate oarecum din cauza a “cine este el” dar mai ales a “ceea ce este el”.

În final este așa cum crede John Rain:

“Dacă nu las niciun semn în urma mea în lumea aceasta trecătoare, ce mi-ai putea reproșa atunci?” (poemul de moarte al lui Ukifune în Genji Monogatari)

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti