Castraveți murați cu aromă de… gelozie
Castraveți murați cu aromă de… gelozie
Urmăriți în fiecare miercuri o nouă rubrică pe Literatura pe tocuri, semnată Rodica Pușcașu – Rețete cu umor. Rețete culinare scrise într-un stil unic. Cu poveste, cu umor, care vă vor binedispune. Astăzi vă prezentăm „Castraveți murați cu aromă de… gelozie”.
Te rog să te pregătești! Vei citi, în cele ce urmează, secretul rețetei perfecte!
Totul era minunat… nimic nu părea să umbrească soarele din căsnicia Mirelei. Mihai era uluit de diversitarea rețetelor pe care tânăra sa soție le etala frumos la cină. Fiecare seară era un adevărat festin… asta până în seara aceea de septembrie…
În seara aceea de septembrie, Mirela se hotărî să pună castraveți la murat. Cu aceasta, avea să-l cucerească definitiv pe Mihai. În ochii lui, nu exista femeie mai iscusită decât Mirela. În plus, pe lângă frumusețea fizică, Mirela era și un suflet minunat, o ființă care-l înțelegea pe Mihai mai bine decât oricine altcineva.
Un singur lucru nu apucase Mihai să-l afle despre Mirela… avea un strop de gelozie… nu mult, un strop… și în plus, orice femeie are o doză de gelozie – zice Mirela – mai ales când iubește.
Castraveții erau pregătiți. Bine spălați după ce au fost aleși pe sprânceană. Calitate superioară. Înainte să demareze procesul propriu-zis, observă pe coșul din baie, o jachetă de-a soțului ei.
-O spăl cât ai zice „castravete”, gândi Mirela, apoi verifică buzunarele jachetei.
-Hopa… un bilețel…
„Ioana, savoare absolută, ora 20.”
Aceste cuvinte se lăsară brusc și crud peste entuziasmul Mirelei. Când îi văzură fața, câțiva castraveți se ofiliră pe loc, iar unul se aruncă în gol, chiar în hăul întunecat al coșului de gunoi. Cu mâna tremurândă, apăsă tastele telefonului mobil și apelă grupul de prietene de pe whatsup. Cu inima frântă și speranțele dezumflate, Mirela începu să plângă:
-Ce credeți că înseamnă asta?
-E clar! Tipul se înfruptă din două surse, îi răspunse una dintre prietene, învârtind sarmalele, fără să pară afectată.
-Cum e posibil să-ți facă așa ceva? se întrebă alta în timp ce punea niște ceapă la marinat.
-Dacă ar fi al meu, ar găsi toate hainele la buncăr! concluzionă răspicat o altă prietenă în timp ce tranșa o bucată de carne de porc cu un cuțit care semăna cu o secure.
Mirela plânse cât curăță usturoiul. Fiecare cățel a fost tăiat cu precizie în două. Lacrimile curgeau fără încetare. A urmat pregătirea mărarului și a cimbrului, apoi a ardeiului iute… așa cum îi place lui.
-Eu i-aș aplica muștar și maioneză pe toată suprafața parbrizului, apoi i-aș felia cauciucurile, replică o altă prietenă.
Mirela puse castraveții la scurs, se șterse la ochi și le spune prietenelor:
-Eu nu meritam așa ceva. Vreau răzbunare! șopti cu ochii atât de plini de furie, încât mărarul începu să tremure de frică, iar cimbrul înlemni.
Luă borcanul de 3 litri și așeză cimbrul, cu mișcări mecanice, apoi mărarul. Așeză apoi castraveții în poziție verticală. De frică, niciunul nu a căzut. Toți au stat exact așa cum au fost puși. Printre castraveți, a aruncat în ploaie bucățile de usturoi și – deși până atunci nu obișnuia – acum a curățat și doi morcovi potriviți și le-a făcut loc printre castraveți.
Într-o liniște totală și respectată de către prietenele sale de pe whatsup, Mirela puse la fiert 1,5 l de apă în care aruncă 2 linguri de sare. Cele trei minute cât a clocotit saramura, Mirela a stat ca o statuie în bucătăria imensă, gândindu-se cum să se răzbune pe Mihai. Apoi, atunci când a dat saramura la răcit, a ajuns la concluzia că ceva trebuia făcut. În cele 15 minute cât a stat saramura deoparte, Mirela a aruncat hainele lui Mihai la buncăr. Mihai obișnuia să meargă pe jos la serviciu, așadar Mirela luă muștarul și îl întinse pe parbriz uniform, așa cum obișnuia să facă la ornarea torturilor. Cu un cuțit de mărimea unui castravete, dar foarte ascuțit, rezolvă problema cauciucurilor, apoi intră în casă, sub privirile calme ale prietenelor de pe whatsup.
În bucătărie, Mirela așeză borcanul pe o tavă metalică, apoi turnă încet saramura caldă. Pentru siguranță, așeză sub borcan lama cuțitului cu care tocmai tăiase cauciucurile… să nu cumva, doamne ferește, să crape borcanul. Deasupra a mai așezat un rând de crenguțe de mărar și cimbru. A așezat o farfurioară deasupra, apoi i-a lăsat în pace și a auzit cheia în ușă. Era Mihai… descumpănit cum cineva fusese atât de lipsit de minte încât îi tăiase cauciucurile și îi pictase parbrizul cu muștar.
-Tocmai astăzi – spuse el descumpănit – când împlinim patru ani de căsnicie și am adus acest tort „Savoare absolută” de la cofetăria Ioana. L-am luat acum, la ora 20… totul părea perfect…
Pe whatsup-ul Mirelei se făcu o liniște de mormânt. Castraveții se murară pe loc când Mihai observă că nu mai avea nicio haină în dulap.
Aceasta este cea mai interesantă rețetă de castraveți murați pe care am auzit-o și acum, v-am împărtășit-o și vouă!
#reteteculinare #retetecuumor Castraveți murați
Datorita tie beau cafeaua printre hohote de ras.
Multumesc Ro!
Mă bucur foarte mult, Arci!
Super! Multumim pentru zambete, Ro!
Cu mare drag, Iasmy!
Amuzant :)) Prea finut Mihai sa fie doar descumpanit :)) la paguba asta, cred ca uzam de toate injuraturile din vocabular, ba mai si inventam, la adresa ”necunoscutilor” care i-au aranjat masina :))
Într-adevăr, Mihai e băiat finuț. Șocul acela i-a înghețat reacțiile.