Malakai – volumul 1 de Adina Stephanie – Editura Bookzone – recenzie
Malakai – volumul 1 de, Adina Stephanie – Editura Bookzone – recenzie
Autor: Adina Stephanie
Titlu: Malakai, volumul 1
Pagini: 256
Editura Bookzone
Până la citirea seriei Malakai, nu știam nimic despre ea, cu atât mai puțin despre autoare, Adina Stephanie. Atracția a venit prin prisma copertelor, m-au intrigat și mi-a atras atenția imaginea în sine, mi-a trezit curiozitatea. Pentru a o cunoaște mai bine pe Adina, am căutat câteva informații despre ea. Și ceea ce am găsit, mi-a plăcut. Prezentarea, bibliografia ei, ca să zic așa, mi-a lăsat sentimentul de omul cu picioarele pe pământ, nu cu fițe, cu idei de divă, ci omul însuși, nu autorul. O ființă cu bune și rele, cu defecte și calități.
Așa cum își atribuie sintagma de ,,Paradox,,- ,,Sunt un paradox, precum toți oamenii’’. Prima sa carte publicată la editura Bookzone, a fost ,,Vorbește cu mine’’ apoi ,,Malakai’’ şi ,,Alekzandre’’. Înainte de a începe să citesc primul volum din Malakai, am avut câteva secunde de incertitudine, îmi va plăcea sau nu. Nici nu am apucat să termin prima pagină, că n-am mai putut să o las din mână, într-o singură zi am citit ambele volume. Are un stil de scriere ușor de înțeles, cursiv, bine legat, avem personaj-narator, totul se petrece la persoana I, are acea magie simplă, dar în același timp și complicată, dincolo de simplitate găsești esența intrigii, a complexității. O carte care te atrage, te seduce, nu doar prin prisma poveștii ci prin planul psihologic al personajelor care este foarte bine conturat, totul vine in etape si nu ne bombardează dintr-o dată cu informațiile și elemente psihologie. Totul are o finețe aparte.
„Viața mea s-a schimbat la o sută optzeci de grade în ziua în care Malakai D’Andre a avut acel accident nenorocit de motocicletă. Atunci nici măcar nu mi-am dat seama și avea să treacă timp până să devin conștientă de impactul pe care urma să îl aibă acel eveniment în viața mea.”
Povestea nu este despre doi tineri naivi, care încearcă să depășească atipicele probleme adolescentine, ci sunt prinși într-o buclă de probleme adulte și uneori chiar foarte greu de gestionat chiar și de adulți, cu atât mai mult de ei, întrucât viața normală a adolescenților este cea mai mică problemă a lor. O dimineață ca toate cele de până acum pentru Anna tinde să se schimbe în modul cel mai dramatic posibil, o dimineață și o decizie ce va face ca viața Annei să o ducă pe un drum pe care nu și l-ar fi imaginat niciodată. În acea dimineață, Anna nu a luat autobuzul spre școală, ironic, pentru că cu o zi în urmă luase decizia de a nu mai merge pe jos spre școală, însă în ultimul moment decide că are nevoie de singurătate.
Cu căștile în urechi și pașii domoli, Anna merge spre școală. Dintr-o dată un sunet puternic îi atrage atenția, motocicleta lui Malakai, ce era imposibil să nu atragă atenția, după ce se întoarce, vede mașina… de aici totul ia momentul dramei. Motocicleta intră din plin în mașină, imaginea impactului, frica, teama și emoțiile Annei încep să erupă. O zi pe care Anna și-o va aminti pentru totdeauna. Anna este în ultimul an de liceu, divorțul părinților o face să ia decizia de a se muta cu bunica, cu speranța că această etapă a vieții ei va fi una liniștită, calmă, o perioadă pe care să o ducă la bun sfârșit cu bine, fără să intre în probleme. Anna nu are foarte mulți prieteni, în școală încearcă să stea cât mai retrasă și mai departe de vedetele liceului. Însă, ca în orice liceu, vedetele sunt centru atenției, iar Malakai nu face excepție. Un băiat care provine dintr-o familie bogată, un adolescent care în urmă cu ceva timp era un elev exemplar dar acum a devenit un tânăr iritabil, violent, total în afara stilului lui.
Schimbarea lui Malakai survine după tragicul accident de mașină al părinților și lipsa lui de un an de la școală. După decesul părinților, Malakai este internat într-un centru de psihiatrie. Întreaga poveste este una plină de emoție, relația dintre Anna și Malakai este una cu urcușuri și coborâșuri, ce te vor trece printr-un labirint de emoții. Comunicarea celor doi în prima instanță este greoaie. Anna întâmpină cu greu respingerea lui Malakai, acesta se comportă de parcă o condamnă pentru că l-a salvat. Respingerea lui îi pune Annei răbdarea la încercare de multe ori, uneori acesteia îi vine să renunțe la el, însă efectul pe care îl are asupra ei este unul care o face să se întoarcă asupra deciziilor luate la nervi.
„- Bună dimineața! O salut politicos.
– Bună, Hanna!
E tristă. Nu îmi place să o văd așa. E ca și cum mă uit la bunica mea și aș da orice ca să îi pot îndepărta expresia de tristețe de pe chip.
-Ce s-a întâmplat?
-Malakai iar e într-una din pasele lui proaste. Prietenii lui au trecut pe aici, dar nu a vrut să îi vadă. Poate că ar fi mai bine să te întorci luni, îmi explică repede, hotărâtă parcă să scape de mine. Poate că ar fi mai bine să mă întorc luni. Abia acum observ că totul este răvășit. Tablourile nu mai sunt la locurile lor, toate obiectele din sticlă – vazele, decorațiunile, totul – acum sunt doar cioburi.”
Malakai se îndreaptă spre prăbușire, renunțând la luptă, lăsându-se cuprins de disperare, durere și decădere. Toate sentimentele lui acumulate la boala pe care o moștenește de la mamă, nu fac decât să-l afunde într-o negură și mai accentuată, pe care cu greu o poate stăpâni. Așa cum spune și autoarea – „Uneori partea cea mai grea nu este să salvezi viața altei persoane, ci să o ții în viață”, Anna nu luptă doar cu sentimentele ei, ci şi cu demonii lui Malakai. Nimic nu este mai greu decât să îl înveți pe cel de lângă tine că viaţa este mai prețioasă decât orice, că lupta nu se termină atunci când simți că nu mai poți, ci atunci când nu mai ai alte variante de a lupta.
Multumim pentru impresii, Daiana!
Am citit-o și eu. Mi-a plăcut foarte mult.
Felicitări pentru recenzie!