Evoluția checului de-a lungul căsniciei – rețete cu umor și poveste

Evoluția checului de-a lungul căsniciei – rețete cu umor și poveste

Evoluția checului de-a lungul căsniciei - rețete cu umor și poveste

Evoluția checului de-a lungul căsniciei – rețete cu umor și poveste

   Urmăriți în fiecare miercuri o nouă rubrică pe Literatura pe tocuri, semnată Rodica Pușcașu – Rețete cu umor. Rețete culinare scrise într-un stil unic. Cu poveste, cu umor, care vă vor binedispune. Astăzi vă prezentăm – Evoluția checului de-a lungul căsniciei

   Nimic nu este mai impresionant pentru un soț, decât un chec simplu, dar delicios… La 20 de ani, Mioara a făcut primul chec pentru soțul ei. Erau proaspăt întorși din luna de miere și aragazul era nou.

    În vremurile acelea, Mioara respecta întocmai rețeta, astfel încât totul să fie ca la carte. Desigur, nu a fost ușor. Întâi a bătut bine albușurile cu zahărul și cu zahărul vanilat (căci așa spunea rețeta: „secretul unui chec reușit stă în răbdarea și insistența cu care bați albușurile”). Gălbenușurile le-a aruncat, ca să n-o mai încurce prin bucătărie. De unde să știe ea că mai jos, pe la rândul 8 al rețetei, scria și de gălbenușuri?!

    Dar acestea erau detalii nesemnificative pe lângă scopul procesului. Nimic nu era prea greu pentru ea, mai ales că voia să-l surprindă mereu pe soțul ei… iar aragazul era nou… nou-nouț! 

    „Aprindeți aragazul” mai scria în rețetă, iar Mioara a aprins aragazul. Toate cele patru ochiuri, plus cuptorul. Era cald, iar Mioara amesteca acum gălbenușurile cu uleiul, ca la maioneză. Nu i se părea greu, era doar un chec făcut la o temperatură de peste 40 de grade, nu avea decât de bătut albușurile cu telul până se făceau spumă ca de bezea. În timp ce amesteca gălbenușurile cu albușurile bătute spumă, Mioara zâmbea emoționată la gândul că soțul ei va fi încântat. A închis televizorul, radio, a făcut liniște în bucătărie și s-a concentrat. Doar flacările celor 4 ochiuri ale aragazului, plus flacăra de la cuptor se mai auzeau. Era momentul să combine cele două compoziții. Cu lingura de lemn. De jos în sus. Separat, făina a amestecat-o cu un praf de copt și apoi, în sunetul flăcărilor care ardeau cu dârzenie la aragazul cel nou, a încorporat făina. A cântărit cantitatea și apoi a împărțit-o în jumătate. Una din jumătăți avea s-o amestece cu cacao. Mioara a folosit cântarul pentru o precizie maximă. Să nu greșească… altfel, iubi ar fi putut crede că ea, tânăra nevastă, nu acorda suficient interes acestei căsnicii. Așadar, checul a fost dat la cuptor, iar Mioara a așteptat în acea saună, timp de 40 de minute. Rezultatul a fost un succes, cum altfel… dacă aragazul era nou?! 

    Timpul a mai trecut… aragazul a suferit 20 de ani de experiemente și nu mai avea același elan. 

   Într-o după-amiază de toamnă ploioasă și plictisitoare, Mioara a început din nou să facă chec. Nu mai are emoții. E o soție cu vechime de 20 de ani. 6 ouă zice rețeta pe care Mirela o știe de acum pe de rost… dar pune 5. Ia mixerul și bate albușurile spumă. Acum totul se petrece repede. Nu mai e nevoie de cântar. Pune totul la ochi. Zahărul, făina. Nu uită de gălbenușuri. E atentă. Are experiență. Mirela se poate concentra acum și cu televizorul deschis… A ajuns la performanța uluitoare de a amesteca cu lingura de lemn, de jos în sus, în timp ce plânge în hohote când moare personajul principal din telenovela turcească preferată. Zahăr vanilat nu mai pune. E prea tristă. Cum să moară Mahmut tocmai când Mioara face chec? E suficient zahărul simplu. Totul se petrece repede: checul se așază în tăvi în timp ce Mahmut este condus pe ultimul drum. 

    Mahmut este așezat în groapă, checul ia drumul cuptorului. Mioara plânge timp de 40 de minute. Filmul se termină. În bucătărie nu e cald și nu miroase a chec. 

    Mioara își șterge lacrimile cu colțul șorțului, apoi se uită cu atenție la aragaz. 

-Nici aragazul nu mai e ca acum 20 de ani… își spune, apoi își dă seama că uitase să aprindă cuptorul. 

    Vedeți voi… multe se pot întâmpla în 20 de ani de căsnicie… însă rețeta de chec poate fi aceeași: 

   6 albușuri, 6 gălbenușuri, 200 g făină, 200 g zahăr, 4 linguri ulei, 3 linguri cacao, zahăr vanilat, un praf de copt. Cine dorește, poate adăuga nucă sau stafide. Dacă nu, nu…

   Albușurile se bat spumă, apoi se adaugă zahărul, zahărul vanilat și se mixează bine. Gălbenușurile se amestecă cu uleiul, apoi se adaugă peste albușuri, amestecând ușor, de jos în sus. Făina se amestecă cu praful de copt, apoi se adaugă în ploaie peste compoziție, amestecând ușor. Se ia o cantitate din compoziție și se amestecă cu cacao. Se pune în tavă compoziția albă, apoi cea cu cacao. Se dă la cuptor pentru 40 de minute. Se face testul cu scobitoarea pentru a verifica dacă este bine făcut. 

     Se servește și în luna de miere… și după. 

Reţete culinare

Culinar

#reţeteculinare #culinar #literaturapetocuri

***Rodica Pușcașu***Sunt o visătoare și așa am de gând să rămân. Cititul e un privilegiu pe care l-am descoperit pentru a evada în alte lumi, pentru a descoperi poveștile unor oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodată. Cărțile sunt lumi fascinante, care te fac să râzi, să plângi, să trăiești. Nu-mi imaginez lumea fără cărți... pentru că nu ar exista. În viața reală sunt un om simplu, care se bucură de aroma cafelei în diminețile de vară, sunt o mamă preocupată (uneori excesiv) de copilul meu și o soție iubită care mai arde din când în când mâncarea... pentru că timpul de preparare nu coincide cu timpul poveștii pe care o citesc. Vedeți voi, în cazul meu, totul se reduce iremediabil la citit... O altă pasiune de-a mea este scrisul. Scriu și ajung să-mi iubesc personajele atât de mult, încât mi le consider prieteni. În 2010 am publicat cartea de povești pentru copii „Maria și fulgii de nea”, iar în 2016 a ieșit de sub tiparul editurii PIM, cartea „Povestea secretă a Cezarei”... și nu mă voi opri aici.

6 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.