Ecouri eterne (vol. 2 Emblema Eternității) de Angela Corbett-Editura Corint

Ecouri eterne (vol. 2 Emblema Eternității), de Angela Corbett-Editura Corint-recenzie

Titlul original: Eternal Echoes

Traducere : Andra Elena Agafitei

Editura : Corint

Colectia Leda Edge

Data apariţiei: 23 Februarie 2018

Nr. de pagini: 352

Cotatie Goodreads: 4,32

Gen: Romance,Young Adult, New Adult, Fantasy

Seria Emblema Eternității: 1. Nemuritoarea Starling; 2. Ecouri eterne

O dragoste atât de puternică, încât nici eternitatea nu o poate distruge

  Au trecut aproape patru luni de când Evie Starling a aflat că este o Urmăritoare cu puteri

nemaivăzute și de când a reușit să învingă Clanul lui Caleb din Rezistenţa Daevos ai cărui membri îi luau prizonieri pe ceilalţi asemenea ei. Numai că răpirile continuă și, pe măsură ce forţele răului reîncep să apară, Evie își jură să rezolve misterul dispariţiilor. Aceia care ar trebui să o ajute, Alex și Emil, sufletele sale pereche, complică totul impunându-i să înceapă să se întâlnească, pe rând, cu fiecare. Măcinată de sentimente contradictorii, Evie trebuie să facă faţă și imaginilor dintr-o viaţă trecută, amintiri care, în loc să o ajute să facă o alegere, încurcă și mai mult totul.

  Pe măsură ce lumea din jurul ei alunecă în haos, Evie trebuie să înfrunte umbre misterioase, un dușman malefic, dar și un adevăr cutremurător.

  Va reuși, oare, să își accepte trecutul și rolul sau va alege să ignore ecourile eterne?

   Mi-a plăcut enorm de mult Nemuritoarea Starling, așa că am așteptat cu nerăbdare să apară următorul volum. Voiam să văd ce urmează să se întâmple cu Evie și cei doi tineri, Alex și Emil, sufletele sale pereche, să aflu mai multe amănunte despre trecutul lor, să asist și la alte confruntări între Societatea Amaranthine, protectorii sufletului, și Rezistența Daevos, distrugătorii sufletului. Eram convinsă că povestea va fi și de această dată pe gustul meu, dar nicio clipă nu m-am așteptat să primesc o asemenea surpriză ca cea de la finalul cărții. Cele zece cuvinte spuse de un anumit personaj, m-au lăsat mută de uimire. Nici acum nu-mi vine să cred că acela este adevărul. Încă mai trag nădejde că ceea ce s-a întâmplat în trecut nu-i decât o închipuire. Am nevoie urgent de continuarea, să aflu în ce amintire a alunecat Evie!

  Ce anume am apreciat la volumul de față? Stilul lejer, ușor ironic, cu replici spumoase, complexitatea personajelor, aura de mister în care sunt învăluite, personalitatea protagonistei (încăpățânată, sinceră, îndrăzneață, o persoană sigură pe ea, nostimă, ironică), flashbackurile lui Evie, alunecările ei în trecut, povestea de dragoste despre sufletele-pereche. De altfel, am constatat că intriga s-a concentrat parcă mai mult pe relația dintre Evie și sufletele sale pereche, și mai puțin pe latura fantasy, motiv pentru care am perceput romanul ca pe un romance/ young adult, în care ni se prezintă o lume mistică creată de Zeițe și de sufletele lor pereche. Elementele fantasy au fost parcă mai frecvente în a doua jumătate a cărții.

  De asemenea, m-am simțit atrasă de temele abordate în Emblea Eternității, ideea de reîncarnare, văzută ca un mod de ați găsi sufletul-pereche, conceptul de eternitate – care nu începe când mori, ci există încă dinainte ca o persoană să se nască, aspectul mitologic –  legenda care spune că lumea a fost creată de Zeițe și de sufletele lor pereche. Zeițele erau atotputernice, iar împreună cu partenerii lor, au săvârșit un ritual care a creat două suflete – care se potriveau perfect, în toate privințele. Dar sufletele trebuiau să învețe și să crească, așa că, în loc să rămână împreună, au fost trimise în lumea oamenilor și s-au contopit cu trupurile copiilor care erau pe cale să se nască. Sufletele și-au petrecut viețile căutându-și cealaltă jumătate. Când trupurile lor de oameni mor, sufletele se reîncarnează ca să continue căutarea. Sentimentul de déjà-vu sau legatura instantanee pe care oamenii o simt câteodată atunci când întâlnesc pe cineva necunoscut înseamnă că sufletele lor se știu din altă viață și că ar putea fi chiar sufletul-pereche al acelei persoane.

Ecouri eterne (vol. 2 Emblema Eternității)

“Alături de adevăratul suflet-pereche, ești mai puternic. Asta-i natura legăturii. Sunteți mai puternici împreună. Totuși, poți întotdeauna să alegi. Toți au un suflet-pereche, dar ambele suflete trebuie să ajungă într-un punct în care să fie pregătite să-și ia reciproc un angajament. Înainte să se ajungă acolo, amândouă sufletele trebuie să învețe multe și să se maturizeze. Există un motiv pentru care sufletele sunt separate. Fiecare trebuie să urmeze o altă cale, iar acea călătorie o să-i ajute să-și întregească legătura când, în cele din urmă, își vor găsi perechea. Pot să treacă secole și să trăiască și să iubească de multe ori până să se întâmple asta. După ce sufletele-pereche se găsesc, fericirea nu apare ca printr-un miracol. Relațiile presupun eforturi; chiar și acelea dintre sufletele-pereche. Cheia este să existe doi oameni cărora să le pese suficient unul de altul, încât să se străduiască o veșnicie. E mult mai probabil ca sufletele-pereche să facă asta. Odată ce îți iei un angajament față de acea persoană, n-ai să mai vrei să fii cu altcineva. Însă poți mereu să alegi. Dacă două suflete-pereche nu vor să fie împreună, nu sunt nevoite să o facă. “

“Ar trebui să fii cu persoana care te încurajează să crești, care te face mai puternică și pentru care, la rândul tău, să faci același lucruri. După părerea mea, asta e definiția unui suflet-pereche – cineva care îți îmbogățește sufletul.”

   Sufletele sunt protejate de către Societatea Amaranthine, în timp ce Rezistența Daevos vrea să le extermine, să lase sufletul-pereche al unei persoane să hoinărească etern, fără cealaltă jumătate. Și dacă sufletul unei persoane rămâne fără jumătatea lui, este mai probabil ca sufletul rămas să se alăture Rezistenței Daevos. Ei au puterea de a lua suflete, dar nu au puterea de a simți legătura care indică faptul că oamenii sunt suflete-pereche. Pentru asta au nevoie de un Urmăritor. Când s-a organizat Rezistența, cei din Amaranthine și-au asumat responsabilitatea de a-i proteja pe Urmăritori. De îndată ce Societatea știe ca un suflet este un Urmăritor, acestuia îi este atribuit un Protector. Protectorul și Urmăritorul formează o legătură care permite Protectorului să urmărească acel suflet prin fiecare incarnare. Urmăritorii au abilitatea de a localiza orice legătură, poate să găsească legăturile sufletului-pereche, dar și legătura dintre un Protector și un Urmăritor.

  După cum am aflat încât din primul volum, Evie Starling este o tânără al cărui suflet s-a reîncarnat de-a lungul a 250 de ani și al cărui aspectul fizic i se schimbă cu fiecare încarnare, însă personalitatea este asemănătoare. În momentul de față, cu greu înțelege situația în care se află, că este un Urmăritor mult mai puternic decât oricare altul, și că semnul sufletului ei (crinul de pe spate), recunoaște două suflete-pereche: Alex și Emil. Când  va veni timpul să facă o alegere,  unul dintre cei doi  o să rămână singur, iar ea n-o să reușească niciodată să scape de sentimentul de vinovăție. Și tocmai de aceea, nu crede că o să fie vreodată în stare să aleagă între Emil și Alex.

   Nu sunt o fană a cărților romantice care au ca bază un triunghi amoros, tocmai pentru că sunt conștientă de faptul că cineva va avea până la urmă de suferit, motiv pentru care am citit cartea cu inima cât un purice. M-am atașat enorm atât de Alex Night, cât și de Emil Stone, și nici acum nu știu care dintre ei ar fi mai potrivit ca suflet-pereche pentru Evie. Cei doi se comportă diferit, gândesc altfel, dar au în comun un singur lucru – sunt în stare de orice pentru Evie.

  Alex Night face parte din Societatea Amaranthine și este Protectorul sufletului lui Evie de mai bine de 250 de ani. Emile Stone se preface c-ar fi doar un membru al unui Clan al Rezistenței Daevos care vânează sufletul lui Evie, dar în realitate, și el o protejează. Evie l-a ales pe unul din ei acum 250 de ani, într-o altă viață din care-și amintește doar niște frânturi și este doar o chestiune de timp până va fi nevoită să aleagă din nou. Dar cine va fi alesul? Alex i-a fost loial de-a lungul veacurilor, renunțase la viața lui ca să fie sigur că nimeni nu putea să o rănească. Ca să nu mai spun că, în ciuda talentului său de a o scoate de minți, devotamentul lui este foarte romantic. Problema e că au aceleași interese, gândesc la fel și sunt atât de asemănători, încât se ceartă mai mereu. Ar putea trăi așa o eternitate? Pe de altă parte, Evie îl face pe Emil mai bun, mai atent. Atunci se pune întrebarea: sufletul-pereche este geamănul ei sau ceea ce îi lipsește?

“- Evie, este alegerea ta. Și nu ai să te înșeli. Sufletul tău a avut la dispoziție secole ca să-și dea seama . Tu trebuie doar să asculți ce-ți spune inima. Dacă-ți va da de înțeles că trebuie să fii cu Emil, atunci asta-i decizia finală, iar eu va trebui să-mi trăiesc, cumva, viața mai departe fără tine.”

 Ecouri eterne Angela Corbett

   Știind că Evie nu va fi niciodată pregătită să facă această alegere, Alex și Emil îi impun să înceapă să se întâlnească pe rând, cu fiecare, să îi cunoască mai bine, să afle cine sunt ei de fapt, pentru că numai așa ar putea să ia o decizie în cunoștință de cauză. În plus, acest lucru ar putea să o ajute să aibă mai multe flashbackuri, să poată vedea cu ochii ei ce s-a întâmplat în alte vieți, în loc să fii nevoită să se încreadă în ei și în amintirile lor. Poate că amintirile o vor ajuta să-și dea seama cu cine vrea să își petreacă eternitatea. Dar vor reuși ei să se abțină și să nu se omoare dacă fac asta? Se pare că nu. Așa cum era de așteptat, relația amicală dintre ei nu a rezistat mult, gelozia făcându-și apariția mai mereu.

 

“Ușa s-a deschis și-a dat la iveală pe Alex, ca pe o siluetă întunecată în lumina care se revărsa din casă. Buzele îi descriau o linie fină, mușchii îi erau încordați, iar pumnii și-i ținea încleștați, pe lângă corp. Și eu, și Emil am înghețat. Fusesem prinși ca ursul cu mâinile în locuri mult mai interesante decât un biet borcan cu miere. Emil și-a slăbit strânsoarea. Îmbujorată, mi-am desfăcut picioarele din jurul taliei lui. Stând de-acum dreaptă m-am strâmbat când nasturii căzuți ai lui Emil s-au crăpat cu zgomot sub tălpile mele.“

   Un rol important în carte îl au acele alunecări în trecut ale lui Evie, flashbackuri din secolul al XVIII –lea, de pe vremea când purta numele de Cassandra, încarnarea ei fiind cea a unei ducese care se duela, antrenamentele făcându-le în compania lui Emil. Din păcate ea a ales să nu le spună băieților că flashbackurile continuaseră, pentru că nu avea nevoie să le dea celor doi încă un motiv pentru care să se certe. Mai întâi, voia să afle singură ce le declanşase. Era însă o problemă, că i se întâmpla tot mai frecvent să retrăiască momente dintr-o viață anterioară. În urmă cu șapte luni, când apăruseră aceste imagini retrospective, avusese numai două: una atunci când îl atinsese pe Alex pentru prima oară și alta atunci când luase contact direct pentru prima oară cu Emil. Însă acum erau tot mai frecvente și mai imprevizibile. În trecut, le privea ca un spectator tăcut, care urmărea cum se desfășurau. Acum, erau ca niște amintiri pe care le retrăia.

   Pe lângă problema alegerii partenerului potrivit, Evie trebuie să se confrunte și cu alte necazuri. Deși cei din Daevos nu o mai amenințaseră de când îi ajutase pe Alex și pe Emil să ia sufletele celor din Clanul lui Caleb, cu aproape patru luni în urmă, totuși este urmărită de niște umbre fantomatice, absolut înfricoșătoare.

“Nu avea o formă anume, ci era doar o masă de întuneric atât de densă, încât nu vedeam nimic prin ea, nici măcar prin spiralele sale care se îndreptau spre mine. Textura o făcea să pară solidă, deși nu era deloc astfel. Bezna din care era alcătuită te făcea să te gândești la o gaură neagră. Marginile păreau să se răsucească în fuioare care se mișcau în sus și în jos, aproape ca o chestie care ar fi plutit pe apă.“

   În plus, Urmăritorii continuă să dispară și Protectorii devin tot mai neliniștiți, fiind convinși că Rezistența Daevos are ceva de-a face cu asta. Iar în zonele unde aceștia dispar, oamenii de acolo încep să se îmbolnăvească, iar cele mai grave cazuri par să apară în rândul cuplurilor. În mod clar boala are legătură cu Urmăritorii dispăruți și cu iubirea. Și pentru că cei care atacau cuplurile, se hrăneau cu legătura lor, și răneau în acest fel sufletele protejate de societatea Amarathine, aceștia din urmă vor să declare război Rezistenței. Vor reuși Evie, Alex și Emil să descopere cine stă în spatele acestor răpiri? Există oare o legătură între membrii Daevos și umbre? Ce sunt aceste umbre? Cum știu ele unde să o găsească mereu?

ÎnEcouri eterne“, dragostea şi fantasticul îşi dau mâna într-o poveste care atinge sufletul oricărui cititor romantic! Vă invit să intraţi în minunata lume mistică creată de Angela Corbett!

Nota 10 +

Cartea Ecouri eterne (vol. 2 Emblema Eternității) de Angela Corbett poate fi comandată de pe site-ul Editura Corint

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Ecouri eterne (vol. 2 Emblema Eternității) de Angela Corbett-Editura Corint

Recenzii cărţi

 

 

Review overview
5
Alina Geambaşu (Alina)-Redactor pentru informaţii de interes permanent /Admin grup Fb-Literatura pe tocuri/Simplă și complicată în același timp, prudentă și încăpățânată. Compar nevoia de a ști, cu desfășurarea unui mecanism și refacerea lui piuliță cu piuliță pentru a vedea cum funcționează. Când ceva mă depășește, mă simț ca David înainte de întâlnirea cu Goliath, când constată că a uitat să-și aducă praștia. Marea mea pasiune este literatura fantasy, romance și thriller. Posesoare a unei imaginații debordante, reușesc cu ușurință să mă transpun în pielea personajelor din cărți. Din postură de vrăjitoare mai am de lucru cu vrăjile.

13 COMMENTS

  1. Felicitari pentru recenzie! Nu stiu daca ar fi pe gustul meu, dar e suficient sa-ti vad entuziasmul!

  2. Felicitari, Alina!!! Minunata recenzia ta, ai transmis multa emotie. Pe mine nu m-a prins asa bine povestea (vorbesc de primul volum, ca pe acesta nu l-am citit), intrucat chiar nu rezonez cu ideea de triunghi amoros. Dar stilul autoarei si ideea de baza – partea fantasy a cartii – mi-au placut si mie.

    • Multumesc, Oli! Asta a fost si marele meu necaz. Dar pana la urma am inteles motivul pentru care autoarea a introdus triunghiul. Ne determina sa ne punem intrebarea: oare cine ne poate fi suflet-pereche, geamanul nostru, barbatul care ne seamana, sau cel care ne completeaza?

  3. Felicitari Alina!Frumoasa si foarte interesanta prezentarea ta.Cu toate ca nu e genul de carti pe care il citesc nu ratez nici o recenzie de-a ta sau a lui Marius.

  4. Felicitari Alina,o recenzie minunata.Am citit cartea,imi place maxim subiectul cartii,dar triunghiul amoros mi-a dat o stare de nervii!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.