Fantasticul tărâm al poveștilor fără sfârșit de Roxana Neguț

Fantasticul tărâm al poveștilor fără sfârșit, de Roxana Neguț – Editura UP – recenzie

Fantasticul tărâm al poveștilor fără sfârșit

An apariție: 2020

Autor:Roxana Neguț

Categoria: Literatura Română

Colecție: Opal

Ediție: Necartonată

Editura: UP

Nr. pagini: 160

  Roxana Neguț a studiat la Facultatea de Filosofie și Jurnalism, ulterior a lucrat ca redactor șef și jurnalist la diverse publicații.

  Printre aparițiile aditoriale ale scriitoarei  regăsim poezie și proză, dar și o serie de  articole în reviste literare naționale și internaționale.De asemenea, scrie literatură pentru copii si proza umoristică satirică. Roxana Negruț detine site web-ul numit Viața ca o limonadă.

  “Cândva, demult, tare demult, la începuturile acestui pământ, lumea nu era cum o știm noi.” Așa începe cartea intitulată sugestiv Fantasticul tărâm al poveștilor fără sfârșit, ce conține mai multe povești din Ținuturile Vrăjite, povești cu personaje de basm, ființe vrăjite de pe pământ și din ape. Elfi, zâne, driade, nimfe și spiriduși sunt făpturi ale luminii, în timp ce trolii și goblinii aparțin întunericului, prezentarea lor implicând și o apartenența la unele caracteristici specifice spectrului ales. Cele șase regate puternice și ascunse cu măiestrie de privirile oamenilor sunt prezentate pe rând, fiecare aducând cu sine o poveste.

  Prima dintre acestea este cea a celor trei zâne din Regatul de Cristal, ținut ce aparține zânelor și spiridușilor. Povestea ne poartă cu mii de ani în urmă, când lumea era la începuturi, într-un loc aflat între apă, mulți și cer construit “din lumină, strălucire și vrajă”.

Regina, o zână a focului, trecuse prin multe bătălii cu făpturile întunericului și le câștigase pe toate datorită puterii ei nemărginite și a înțelepciunii sale. Totuși, pe măsură ce timpul se scurgea în regat, an după an, Zâna Regină imbătrânea și-și mai pierdea din puterile magice. Chiar dacă era nemuritoare, ei îi era din ce în ce mai greu să stăpânească spiridușii cei zburdalnici, să apere zânele mai tinere sau să predea la Școală de Magie, vrăji puternice zânelor începătoare. “

   Încercarea de a găsi un înlocuitor care să mentină pacea și armonia existentă la vremea aceea în Regat, întâmplările care au urmat acestui demers fac subiectul acestei povești unde înțelepciunea găsește soluția cea mai potrivită.

  Următoare poveste ne aduce în atenție Ținutul de Fier care aparține făpturilor întunericului și registru se schimbă, personajele capătă alte culori, alte trăsături caracteristice. Dorința unui goblin diferit de ceilalți, care se dovedeste a fi bun, blajin și foarte pașnic, de a putea pași în lumină, având astfel posibilitatea să călătorească în afară Ținutului natal, unde nemurirea lui ar putea capăta un sens.

  Sacrificându-și nemurirea pentru a salva viața regelui elfilor face ca visul avut în cei două sute de ani de existența să se împlinească.

 

În acel moment, Art și-a dat seama uimit că îi putea vedea, deși  se știa din bătrâni și din vechile povești spuse în jurul focului că goblinii nu puteau vedea ființele luminii de rang inalt. Art nu doar ca îi vedea dar ii și auzea și astfel, stând acolo și însuflețit de un curaj brusc, a luat o hotărâre. Avea să le vorbească și să le ceară ajutorul pentru a scăpa din locul întunecat și cumplit în care viețuia și nu-și putea găși niciodată liniștea.

Dacă goblinii erau ființe ale întunericului cu rang inferior, elfii în schimb erau ființe ale luminii de rang superior și tocmai de aceea puterile lor depășeau cu mult pe cele ale goblinilor. Tocmai din acest motiv, știa că elfii erau singurii care îl puteau ajuta să scape de viața chinuită din Regatul de Fier. “

  Un  gest făcut cu puțin timp înainte de trecerea în neființă îi aduce un cadou nesperat, dovedind, din nou, că noblețea și altruismul nu rămân niciodată nerăsplătite.

  Următoarea poveste, plină de magie și multe învățăminte este cea a regelui elf Almor din Regatul de Diamant.

“ Elfii, forțe ale luminii, erau principalii protectori ai pământului, iar puterile lor depășeau cu mult pe cele ale altor ființe vrăjite. Se spunea din bătrâni că dacă un om privea lumina și frumusețea elfilor, orbea pe dată, iar dacă era atins de aripile lor puternice se putea transforma în stană de piatră. “

  Doi troli, tată și fiul său hotărăsc să se răzbune pe elfi pentru închiderea întregului lor neam în Ținutul de fier ca urmare a modului cum aceștia se comportau cu oamenii, pedepsindu-i și torturându-i pe cei care nu se supuneau. Un plan bine pus la punct le aduce un obiect foarte prețios și anume, Plasa de stele, cu ajutorul căreia soarele devenea captiv, aduncând întregul pământ într-o noapte fără sfârșit, iar lor o putere magică imensă.  Alianța ființelor lumini și sacrificarea propriilor puteri, oferindu-le regelui Almos pentru al face un adversar puternic în această lupta, este frumos prezentată de autoare în această fascinantă poveste.  Finalul acesteia merită descoperit citind cartea.

  Fiecare poveste are farmecul ei, atât cele cu ființe magice cât și cele cu pământeni. Ultima, dar nu cea din urmă, are un farmec deosebit.

“ Prințul născut acuma, cel jumătate pământean, jumătate prinț al lunii, va uni toate regatele cerului și ale pământului.

Mulți nu au înțeles profeția, ba unii chiar au râs de vorbele ciudate ale vrăjitoarei, însă timpul a trecut și mulți au uitat acele vorbe. “

Reușește Eric să aducă această alianța ce pare imposibilă? Aflați citind poveștile autorei Roxana Neguț.

“ Întotdeauna, în toate situațiile grele va exista o cale de scăpare și orice încercare a vieții trebuie întâmpinată cu mult curaj și cu răbdare. Întotdeauna soarele va răsări și va da naștere unei noi zile încărcate de lumina și bucurie. Magia este în noi și în cei de lângă noi “

 Carte disponibilă pe site-ul Editura UP.

Recenzii cărți

4 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.