Insula purgatoriului – Lucian Ciuchiţă
,,Cu timpul, un șarpe uriaș, lăcomia, a măcinat și a distrus ceea ce însemna noblețe umană.”
Insula purgatoriului, de Lucian Ciuchiţă
Titlul original: Insula purgatoriului
Editura: ATEC
Anul apariţiei: 2014
Număr pagini: 256
Gen: Thriller
„Insula purgatoriului” este mai mult decât un thriller distopic, decât un roman despre o închisoare pe apă. Conține un mesaj profund la adresa societății, o metaforă legată de ceea ce a devenit aceasta în ultimii ani.
În carte, avem de a face cu un Sistem corupt, care pentru a prelua puterea, s-a folosit de o manipulare în masă:îndepărtarea adevăratelor valori, promovarea pseudo-valorilor, dezinformarea și îndobitocirea populației, pentru a fi mai ușor de condus în direcția dorită.
Sistemul orchestrează totul: intelectualii, oamenii inteligenți și citiți, care nu pot fi conduși după bunul plac, au fost colonizați la Marginea Orașului; totul este guvernat de bani, de consumerism, percepându-se taxe și impozite pentru orice, chiar și pe Oxigen.
„Să înțeleg că trăim într-o minciună, că suntem doar niște marionete în mâna unora care dețin controlul absolut.”
Melissa și Seed sunt oameni de succes, care o duc bine în noul regim. Melissa conduce o firmă, iar Seed lucrează la o bancă. De fapt, serviciul la bancă este o acoperire pentru Seed, el fiind membru al unei Organizații secrete. Melissa este racolată de Autorități, iar amândoi primesc aceeași misiune, în același loc: Insula Purgatoriului.
Insula Purgatoriului sau Insula de Fier este, de fapt, o închisoare în mijlocul oceanului, formată din patru nave odată funcționale. Acum sunt niște epave populate de deținuți. Nu numai locul este dur, ci și modul în care deținuții sunt aduși acolo: dintr-un elicopter sunt obligați să se arunce cu parașute pe așa-zisa insulă, fiind aproape imposibil să aterizeze direct pe ea. De cele mai multe ori, oamenii ajung în apele învolburate și pline de rechini ale oceanului. Pe lângă parașută, au în dotare și o bărcuță, cu ajutorul căreia pot (probabil mulți dintre ei nu pot, săracii), să ajungă pe nave. Unii dintre ei sunt sfâșiați de rechini, alții se îneacă, selecția naturală făcând legea.
Închisoarea pe apă este un proiect gândit de noul regim, pentru a scăpa de grija resurselor și a suprapopulării.
„Moartea este privită ca o selecție naturală și o ușurare pentru societatea care nu mai face față consumului, iar resursele sunt din ce în ce mai puține.”
Probabil vă gândiți ce caută cei doi, Melissa și Seed, în acel loc. Ei sunt infiltrați printre prizonieri cu aceeași misiune, dar de șefi diferiți: de a da de urma unui savant care deține o formulă ce va schimba cursul omenirii. Fiecare dintre cei doi are ordine clare: formula nu trebuie să cadă în mâinile cui nu trebuie.
O reuși carismaticul Seed să-și ducă la îndeplinire misiunea? I-o va lua înainte Melissa? Sau Sistemul îi va învinge și pe ei?
Pot să vă spun doar că se va pune la cale un plan de evadare, dacă le va reuși veți afla numai citind cartea: „Primii pușcăriași care fug cu tot cu pușcărie, cine dracu a mai văzut?”
În acea închisoare, ne este descris un fenomen psiho-social destul de întâlnit în asemenea situații, dar totuși, greu de înțeles: pulsiunile preiau controlul asupra rațiunii, iar lupta pentru supraviețuire primează. Nimic din viața de dinainte nu mai este valabil, toate principiile se anulează, viața fiind redusă la instincte. Cu toții sunt abrutizați, dispărându-le orice urmă de sensibilitate și umanitate.
Totuși, din vechiul caracter mai rămân urme, iar personajul meu preferat este Rita, o luptătoare și o supraviețuitoare înnăscută.
Ce mi-a plăcut: o să râdeți, dar mai mult decât acțiunea, mi-a plăcut mesajul din spatele ei: critica la adresa societății în care valorile s-au inversat, fiind apreciată incompetența în defavoarea principiilor și al adevărului; modul în care se poate manipula o națiune, prin promovarea nonvalorii, a lucrurilor lipsite de substanță și prin marginalizarea celor capabili să gândească de unii singuri, imuni la influențe nefaste:
„Inteligența este dușmanul primordial în acest proces, nu poți să prostești oamenii care gândesc și acționează în consecință.”
„Odată, nu demult, lumea era mai bună, oamenii mai curați, legile mai drepte și mai corect aplicate. Încă mai exista respect față de OM și mai ales față de valoarea demonstrată a acestuia. Se scriau cu majuscule cuvinte, acum rare, precum: onoare, recunoștință, stimă, echilibru, modestie și dragoste, mai ales dragoste…
Cu timpul, un șarpe uriaș, lăcomia, a măcinat și a distrus ceea ce însemna noblețe umană.”
Sunt tratate subiecte actuale din realitatea cotidiană, autorul realizând o radiografie a societății de astăzi:
„Elevii n-au fost selectați în funcție de capacitate și talent individual, înclinație spre arte, ori științe exacte, filozofie, medicină, etc. Nu, toți au fost băgați în aceeași oală să învețe doar ce impune Sistemul. Ce ieșeau după băncile școlii decât niște „produse” fără valabilitate în lumea reală!” – nimic mai adevărat, pot spune din proprie experiență!
„Locuri de muncă nu mai sunt decât pentru tineri, pentru că sunt ușor de speculat, și mai ales pentru că sunt visători și plini de încredere. Bandiții le aruncă firimituri cu o mână și le iau taxe și impozite cu zece. Apoi, treci de 40 de ani și te trezești că nu mai au nevoie de tine. Ai trudit ca un prost și afli că nu-ți rămâne decât groapa de gunoi a societății…” – sună cunoscut?
Ce nu mi-a plăcut: cam prea dur și violent pentru gustul meu, prea mult sânge și detalii sordide; anumite greșeli de ortografie și punctuație.
Citate:
„Cum este posibil o asemenea discrepanță între categorii sociale, cum s-a ajuns la o situație atât de gravă, cum au reușit pauperizarea atâtor oameni într-un timp așa de scurt?”
„Ce să-i faci, asta e moda, te dai după ea ca un papagal fără personalitate.”
„Am înțeles că a sta pe margine nu rezolvă lucrurile, trebuie să ai curaj să construiești ceva, chiar dacă pare imposibil.”
„Numai învingând orgoliul din tine, atunci faci primul pas spre cunoașterea spirituală.”
„Stresul zilnic impus de către autorități, ca metodă de control al minții, a avut și menirea să îmbolnăvească populația, crescând exponențial numărul bolnavilor și al morților.”
„Falsitatea sentimentelor iese cel mai bine în evidență într-o zi a anului denumită ziua îndrăgostiților.” – O, da! Mai bine nici eu nu puteam s-o spun, parcă mi-ar fi citit gândurile! Trebuie să țin minte citatul ăsta până la Ziua Îndrăgostiților!
„Victoriile mici sunt cheia succesului…”
„Soarele se ițește pe cer, înconjurat de aburi denși, ca și cum Luna, la plecare, i-ar fi făcut o cafea și a uitat ibricul pe foc…”
„Decât cu un idiot alături, mai bine singur cu crezul tău!”
Romanul „Insula purgatoriului” are la bază scenariul „Prizonierii apelor – Insula diavolului”. Conform spuselor autorului, acesta a inspirat, la rândul său, un film realizat la Hollywood, „Escape plan”, cu Silvester Stallone și Arnold Schwarzenegger. În prezent, autorul și cei de la Hollywood se luptă în instanță pentru drepturile de autor.
Despre autor:
Lucian Ciuchiță este absolvent ASE București, membru al Asociației Dramaturgilor de Film din 1991 și a desfășurat activitatea de realizator TV între anii 1990 și 2000 pentru mai multe emisiuni, reportaje și documentare difuzate de posturi cunoscute de televiziune.
A publicat mai multe cărți, printre care: „Oameni și Țărmuri”, „Prețul și Decizia în Afaceri”, „Căutătorul de Zimbri”, „Manual Practic de Statistică”, „Florile Binelui”.
Mulţumim autorului pentru acest exemplar.
oooo,da dur subiect!Recenzia foarte frumoasa,se vede ca ti-a placut,felicitari!
Mersi de recomandare Sorina. Pare interesanta dar nu prea e pe gustul meu 🙂
Multumesc! Sa stiti ca nici pe al meu, dar merita citita.
Felicitari pentru ca ai putut sa citesti. :)) Eu ma ingrozesc numai cand aud cuvantul „thriller”. Acum, fiecare cu ale lui. 😀 Felicitari si pentru prezentare! locco_smiley_10
e, mie imi plac thrillerele si sunt obisnuita cu ele. thrillere, romane politiste, la mine sa vina toate! :)))
Nici mie nu imi displac, doar ca imi provoaca o stare de nervozitate :))) Desi… imi plac romanele politiste, doar ca nici prea groaznice incat sa contina scene care sa te marcheze pe viitor, asta vreau sa zic. 😀 :))
am cartea. inca necitita, ffff frumoasa prezentare Sorina
multumesc, Vero!
Multumesc,Sorina Ciocarlan! Multumesc mult Literaturii pe tocuri pentru inca o placuta surpriza…Deja a venit Mosul! Referitor la recenzie am o mica remarca ca sa nu speriem cititorii. Sunt cateva secvente mai dure,evident, din puscaria pe ape, dar pana si acelea sunt prezentate literar fara sa producem „senzatii tari”. In schimb, cartea se refera pe larg la societatea in care traim, si veti descoperi lucruri mai perfide si mai cutremuratoare decat…“Ce a vrut sã spunã autorul?” Atunci când îti pui o asemenea întrebare înseamnã cã cel care si-a pus gândurile pe hârtie n-a stiut sã treacã pragul cãtre cititor. Romanul acesta nu s-a proptit în praguri pentru cã tot ceea ce este consemnat pe hârtie, desi este rolul imaginatiei autorului are statutul de “deja vu” pentru cititorii sãi. Acest roman nu a fost scris pentru critici, el se adreseazã publicului larg care, în urma lecturii poate identifica personaje din rândul celor care graviteazã în jurul sãu.
Cartea surprinde, incitã si nelinisteste. Cititi-o si vã veti convinge.
Multumim si noi! Mult succes in continuare!
Felicitări pentru recenzie, Sorina locco_smiley_10
Merci!
O da!!!Lucian are dreptate,mult prea reale si adevarate ideile si situatiile.
Felicitari Lucian !
Felicitari sorina!
Multumim, Arci!
Foarte frumoasa recenzia, felicitari. Avand in vedere ce scriai la inceputul recenziei, referitor la carte, mie mi se pare ca ar fi o carte inspirata din realitatea in care traim. Desi nu ma atrage in mod special genul acesta, as fi tentata sa o citesc, deoarece mi se pare ca dezbate un subiect cotidian, unul care se aplica societatii noastre. Asadar, daca o sa am ocazia, cu siguranta o voi lua si citi.
[…] În comunicatul de presă editura franceză face o prezentare a cărții și a autorului, lucruri pe care voi le puteți citi pe site. […]
[…] „Manual Practic de Statistică”, „Florile Binelui”, „Dispariția” (roman polițist), „Insula purgatoriului” (roman distopic), „Copoiul din Cardiff” (roman polițist-filozofic), „Taifun în […]
[…] „Manual Practic de Statistică”, „Florile Binelui”, „Dispariția” (roman polițist), „Insula purgatoriului” (roman distopic), „Copoiul din Cardiff” (roman polițist-filozofic), „Taifun în adâncuri” […]
[…] mi-a spus că inițial cartea s-a vrut a fi un alt scenariu de film, dar după pățania cu “Insula Purgatoriului” (scenariul plagiat pentru care și acum se judecă cu cei din cetatea filmului), l-a transformat […]