Fericirea în brațele tale, de Kelly Moran – LiterPress Publishing – recenzie

Fericirea în brațele tale

Kelly Moran 

Editura: LiterPress Publishing

Titlul original: Redemption

Traducere: Cristina Radu

Colecția: PrimRose

Număr pagini: 324

An apariție: 2021

Gen: Romance

    Apreciez cărțile publicate de către Editura LiterPress Publishing pentru că, pe lângă modul impecabil de scriere, sunt de o calitate incredibil de bună. Fiecare roman în parte surprinde plăcut prin esența lui sau prin mesajul transmis.

    Firește că am așteptat cu nerăbdare să intru în posesia acestui roman semnat de autoarea Kelly Moran, în traducerea doamnei Cristina Radu, convinsă fiind că voi avea parte de o lectură agreabilă și incitantă. În schimb, am descoperit o poveste profundă, emoționantă și cât se poate de înduioșătoare, fiind condimentată din plin cu momente încărcate de tensiune, scene fierbinți, conversații pline de miez, cu personaje desprinse parcă din viața cotidiană. Au fost pasaje pe care le-am citit cu mare interes, autoarea având un talent aparte de a descrie trăirile personajelor și de a pune cititorii în pielea lor.

  De obicei, atunci când citesc o carte romantică îmi place să mă transpun în pielea personajului feminin, cu scopul de a-i înțelege mai bine trăirile, gândurile, îndoielile, însă, în ceea ce privește romanul de față, m-am concentrat mai mult asupra personajului masculin.

   Mi-a plăcut de Nate Roldan din prima clipă în care și-a făcut apariția, asta poate pentru că m-a înduioșat încercarea lui de a da impresia, în fața Oliviei, că era un tip inofensiv, un fel de uriaș blând, deși “putea ucide un om cu mâinile goale în cincizeci de moduri diferite”. Desigur că și aspectul lui fizic, impunător, nu a fost trecut cu vederea (“Era un exemplar superb. Puțin intimidant şi extrem de dur, dar uau. N-ar fi vrut să se pună rău cu el – presupunând că avea și o latură amabilă – totuşi semnalele transmise de băiatul rău din el erau că un curent de adâncime care o atrăgea în adâncuri. Nu-te-pune-cu-mine se întâlnea cu te-provoc-să-îmi-rezişti”), însă ceea ce am apreciat cu adevărat la el, a fost faptul că știa să-și asume responsabilitatea – a traversat toată țara ca să înmâneze o scrisoare, când putea foarte bine să o pună la poștă – și nu-i era teamă să se implice, atunci când intervenea un conflict la ranch. Legat de acest aspect, mi-a plăcut foarte mult modul în care a intervenit, atunci când Olivia și Amy, prietena ei cea mai bună, au fost luate ostatice de către soțul abuziv al acesteia. Singurele defecte majore pe care le-am remarcat la el sunt acelea că manifestă prea multă reținere și nu știa să treacă peste mentalitatea de a nu fi destul de bun.

“- Nu sunt un tip bun. Nate se sili să se uite la ea, să termine ce avea de zis pentru ea şi pentru el. Tot ce ating se duce dracului. Dacă te implici într-o relație cu mine o să cobori la nivelul meu și n-o să mai urci înapoi niciodată. Nu sunt eroul tău, cavalerul alb și ăsta e genul de bărbat pe care ar trebui să-l cauți.”

  Povestea lui Nate este una destul de tristă. Adus pe lume de o drogată cu patru săptămâni mai devreme de termen, a fost abandonat și, cum nimeni nu voia să adopte un copil al unei drogate, a fost introdus în sistemul de adopție temporară. Aproape a murit de foame, copil fiind, la familiile adoptive, apoi, în adolescență, a fost supus unor nenumărate acte de violență în bandă. Se pare că nu a avut niciodată pe cineva în viață de care să aibă grijă și, confruntat cu sentimente sincere, n-avea habar cum să se descurce cu ele. A trăit întreaga lui viață complet singur și numai în armată a reușit să lege o oarecare prietenie cu Justin, fratele Oliviei. Și datorită acestei prietenii, Nate i-a jurat lui Justin că va avea grijă de Olivia, atunci când el nu va mai fi.

  Însă Olivia Cattenach este genul de femeie încăpățânată, independentă, care nu are nevoie de ajutorul nimănui. Pierderea fratelui ei, ucis la datorie, i-a lăsat un gol adânc în suflet, dar fiind o femeie puternică, nu s-a lăsat frântă de această lovitură a sorții, ci și-a văzut de viața ei, la ranch-ul condus de mai bine de douăzeci de ani de către mătușa Mae.

  La șase luni de la moartea lui Justin, la ranch își face apariția un tip imens, cu o grămadă de tatuaje, care declară că este un fost camarad din armată al lui Justin și că are o scrisoare de la acesta pentru ea.

  Planul lui Nate fusese întotdeauna să rămână în oraş, pe aproape, și să găsească o slujbă oarecare şi un acoperiş deasupra capului. Pentru tot restul vieții ei sau al lui, avea s-o vegheze pe Olivia de la o distanță respectabilă. Însă ea îi produce o surpriză de zile mari spunându-i că vrea să-l angajeze la ranch.

“- Nu știi nimic despre mine. Şi dacă știa, și-ar fi schimbat părerea. Aş putea fi un violator în serie sau un hot de bijuterii.

– Eşti? Amuzamentul din glasul ei îl făcu să zâmbească.

– Nu. Un ucigaş într-o situație de rahat, un fost bătăuş al bandelor din sud și un ratat complet, dar nu furase nimic în viața lui. Şi n-ar abuza niciodată o femeie. Totuşi, abia ce ne-am cunoscut.”

  Nathan se dovedește o enigmă greu de dezvăluit, putea fi sarcastic, amuzant și la fel de intens, dar cât se poate de fascinat de frumusețea Oliviei (“Oricât de încântător fusese Justin, sora lui era și mai rău. Rău de genul nu-pot-respira-cum-trebuie și ce-dracu’-s-a întâmplat-cu- rațiunea”), de modul direct în care i se adresează, fără platitudini sau prostii sentimentale.

“- Văd o femeie care a fost atât de hotărâtă să-l facă pe fratele ei mai mic să se simtă în siguranță după ce părinții lor au murit, încât a căpătat o trăsătură de puternică independență și a uitat cu totul cum să-şi pună nevoile ei pe primul loc. Degetul lui mare îi mângâia coastele pe deasupra cămășii. E atât de frumoasă că-ți taie răsuflarea şi o știe, dar n-are niciun pic de vanitate în ea și devine bănuitoare când cineva e atras de ea. Folosește umorul să facă lumea să se relaxeze, chiar dacă ea însăși nu se simte stânjenită pentru că n-are nicio idee cum să nu fie altruistă.“

  Nate consideră că nu e tipul potrivit pentru ea, în timp ce ea nu obosește să-i spună că, la urma urmei, este un tip bun. Cu cât el se împotriveste mai tare atracției ce mocnește între ei, cu atât mai mult încearcă Olivia să forțeze nota, convinsă fiind că, până la urmă, o să-l facă să cedeze. Dar oare va reuși Olivia să-i câștige încrederea? Ce ascunde Nate? De ce se simte vinovat? Cum va reacționa ea la aflarea adevărului? Citiți cartea și veți primi toate răspunsurile!

“Poate că atunci o va lăsa puțin să intre în intimitatea lui. Să ajute. Să aibă încredere. Să se vadă aşa cum ea începuse să-l vadă și nu o oarecare imagine pe care el şi-o plantase acolo.

  Nathan Roldan suferise. Fără îndoială. Dar cât de mult și pentru cât timp, trebuia încă stabilit. Insă nu era o cauză pierdută. Îi arătase mai multă atenție și compasiune în câteva săptămâni, decât o făcuseră mai toți în întreaga ei viață.”

  “Fericirea în brațele tale” este o poveste plină de sensibilitate, intensă, cu personaje uimitoare, care se străduiesc din răsputeri să depășească toate obstacolele ce stau în calea fericirii lor.

Carte disponibilă pe site-ul Literpress Publishing

Recenzii cărți

Fericirea în brațele tale de Kelly Moran – LiterPress Publishing – recenzie