Gallant. Conacul bântuit – V.E. Schwab – Editura Bookzone – recenzie
Gallant. Conacul bântuit – V.E. Schwab – Editura Bookzone – recenzie
Gallant. Conacul bântuit – V.E. Schwab
An apariție: 2022
Editura: Bookzone
Nr. pagini: 320
Gen: fantasy, young adult, horror, gothic, paranormal, mystery
Conacul Bântuit te invită să explorezi o lume misterioasă în care nimic nu este ce pare a fi, iar secrete de familie demult îngropate prind viață odată cu fantomele nopții.
Cu toate că îmi place mult stilul de scriere al autoarei Victoria Schwab, am păreri împărțite despre cărțile ei. Seria ,,Culorile Magiei” m-a acaparat de la primele pagini și m-a ținut într-o permanentă stare de surescinare, duologia „Monștrii din Verity” m-a cucerit prin modul în care au fost descrise sentimentele personajelor, dar mi-a frânt inima la final. Cât despre ,,Viața invizibilă a lui Addie LaRue” pot spune că m-a plictisit pe alocuri, dar m-a și întristat, fiindu-mi greu să urmăresc acel ciclu emoțional nesfârșit de regrete și de singurătate. Așadar, înțelegeți motivul pentru care, la aflarea veștii că s-a lansat romanul ,,Gallant”, am fost entuziasmată să văd despre ce este vorba, mai ales că descrierea a acționat asupra mea precum cântecul de sirenă, dar și puțin rezervată în privința lui.
Ei bine, într-o oarecare măsură, ,,Gallant” își respectă promisiunea, prin introducerea elementelor horror și prin modul în care atmosfera crește până la un nivel de tensiune sporită spre final. Cartea are suficiente ingrediente cât să te atragă: o protagonistă mută, capabilă să vadă fantome și nu se teme foarte mult de ele, un conac bântuit și destule secrete de familie. Există un sentiment înspăimântător că ceva nu este în regulă și simți nevoia să descâlcești toate ițele. Și adevărul e că sunt multe lucruri de deslușit în Gallant, însă nu reușești să le dezlegi pe toate, și e frustrant că nu poți vedea imaginea de ansamblu și nu-ți poți da seama care este scopul Oliviei.
Povestea este bine scrisă, ușor de parcurs, dar are un ritm cam lent, intriga nu este complexă, iar personajele secundare nu sunt prea bine dezvoltate. Totuși, în ciuda acestor minusuri, Gallant cucerește prin atmosfera apăsătoare, mult mister și suspans, cadru gotic și, nu în ultimul rând, o protagonistă cu abilitați unice.
În ceea ce mă privește, pot spune că am apreciat felul în care a fost conturat personajul principal al acestei cărți, faptul că autoarea a ales să riște, aducând în centrul atenției o copilă care nu vorbește și care încearcă să comunice în alte moduri non-verbale. Și totuși, în ciuda acestui lucru, Olivia este puternică, inteligentă, curajoasă, curioasă, dornică să descopere adevărul despre istoria familei sale, chiar dacă, pentru a reuși, trebuie să exploreze nu doar un conac bântuit de fantome, ci și un tărâm străvechi și magic unde o așteaptă însuși Stăpânul întunecat.
,,Asta-i treaba cu monștrii.
Vor să te uiți, dar nu suportă să fie văzuți.”
Olivia Prior este o adolescentă orfană care locuiește într-un azil pentru tinere sălbătice şi nedorite încă de când a fost abandonată acolo la vârsta de doi ani. Nu știe să vorbească și este privită ca o ciudățenie, fiind ignorată sau agresată de celelalte fete de la Școala Merilance pentru Fete Independente. Cel mai apropiat lucru de o amintire pe care-l are despre viața de dinainte de Merilance este jurnalul mamei ei. Un jurnal în care mama o avertiza să nu meargă niciodată la Gallant, că va fi în siguranță câtă vreme va sta departe de locul din care ea scăpase înainte de a o naște pe Olivia.
,,Oliviei nu-i place să citească acele pagini, în parte fiindcă-s rătăcirile unei femei care înnebunise. Şi în parte fiindcă e obligată să se întrebe dacă nebunia nu e cumva în sânge. Dacă nu doarme în ea, aşteptând să fie trezită.”
La scurt timp după ce supraveghetoarea-şefa o anunță că trebuie să părăsească școala, Olivia primește o scrisoare de la un unchi pe care nu știa că îl are, fratele mai mare al tatălui ei, în care o invită la Gallant, conacul familiei Prior. Dar când ajunge, descoperă că unchiul ei este mort de mai bine de un an, iar moșia este goală, cu excepția servitorilor și a vărului ei, Matthew.
Fetei i se permite să rămână la Gallant, dar trebuie să respecte două reguli: nu are voie să iasă afară după apus și, orice s-ar întâmpla, nu trebuie să treacă de partea cealaltă a zidului vechi care străjuiește locul.
,,- Să fii un Prior înseamnă să trăieşti şi să mori aici, înnebunit de fantome.
Monştrii îl sperie? Vrea să îi spună că ea nu se teme. Că a fost bântuită toată viaţa. Că va fi necesar să se întâmple ceva mai rău decât monștrii, ca ea să plece.”
În ciuda ostilității vărului ei și a spiritelor care bântuie pe holurile vechiului conac, Olivia nu are de gând să părăsească casa mamei sale. Însă Gallant este plin de mister și secrete, fantome și umbre, iar Olivia este hotărâtă să descopere legătura dintre familia Prior, conacul blestemat și locul de dincolo de zid. Dar va afla ea ce s-a întâmplat de fapt cu părinții ei? Grace Prior vedea și ea monştri? De ce a plecat mama ei de la Gallant? De ce a părăsit-o pe Olivia? Nu vă rămâne decât să aflați singuri răspunsul la toate aceste întrebări.
,,O casă ca asta are prea multă istorie, iar istoria aduce mereu cu sine fantome. Dar nu e un lucru rău, adaugă, strângând trusa. Fantomele au fost cândva oameni, iar oamenii sunt de toate felurile, buni şi răi, şi ce e la mijloc. Sigur, poate că unele vor să sperie, dar altele, cred, doar privesc şi îşi doresc să poată ajuta.“
